BCE avertizează guvernele din UE!
Fondul de redresare dezvoltat de Uniunea Europeană va avea un impact macroeconomic asupra PIB-ului zonei euro egal cu 5%, dar numai dacă este utilizat pe deplin, precizează Banca Centrală Europeană în raportul său anual, care subliniază că aproximativ două treimi din transferurile către state sunt destinate unui lot alcătuit din șase țări cu un raport datorie-PIB de peste 100%. Lot din care face parte şi Italia, cu a doua cea mai mare datorie din zonă.
Vicepreședintele BCE, Luis De Guindos, a insistat, aşadar, asupra importanței faptului ca Fondul de redresare să fie operațional „fără întârziere”, adăugând că „succesul campaniei de vaccinare din întreaga zonă euro este crucial pentru a preveni concretizarea unor probleme economice”, conform lastampa.it
Totalul resurselor va ajunge până la aproximativ 800 de miliarde de euro
Totalul resurselor va ajunge până la aproximativ 800 de miliarde de euro: Comisia Europeană va împrumuta până în 2026 pentru finanțarea planului Next generation UE. „De îndată ce Comisia va fi autorizată legal să împrumute resursele, vom fi gata de decolare”, a declarat comisarul pentru buget, Johannes Hahn, care a adăugat: „Vom iniția redresarea socială și economică și vom promova noua noastră creştere ecologică, digitală și rezistentă, însă având în vedere că este vorba de un instrument temporar, timpul este esențial. Fac apel la statele membre care nu au ratificat încă decizia privind resursele proprii, să accelereze procesul”.
Într-un tweet, președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, a explicat că „30% din resursele necesare finanțării planului Next Generation UE vor fi lansate pe piețele de capital prin emiterea de obligațiuni verzi”.
Raportul BCE indică faptul că sprijinul fiscal, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, „a fost esențial pentru a atenua impactul pandemiei asupra economiei. Deși contracția economică temporară și profundă era inevitabilă din cauza blocadelor, a fost important să minimizăm daunele permanente aduse economiei prin protejarea capacităților de producție și a locurilor de muncă”.
De asemenea, „răspunsul bugetar european facilitează condiții de concurență echitabile în sprijinirea întreprinderilor și a familiilor prin susţinerea acelor state membre care au fost afectate în mod deosebit de criză și care au deja niveluri ridicate de datorie publică”.
BCE raportează că măsurile fiscale europene ușurează „marea povară pe care criza o pune asupra finanțelor publice naționale. Funcționarea stabilizatorilor fiscali automatici, a stimulilor fiscali și a măsurilor de sprijinire a lichidității contribuie la creșterea bruscă a necesităților datoriei publice și a finanțării. Plasele europene de siguranță și, în special, ambițiosul plan european de redresare, împreună cu măsurile de susținere a politicii monetare, au contribuit la calmarea piețelor financiare și la menținerea unor condiții de datorie extrem de favorabile pentru obligaţiunile suverane, în ciuda creșterii datoriei publice”.
Resursele bugetare pe care UE le-a pus la dispoziție „ar putea acoperi aproximativ o treime din necesitățile de finanțare a datoriei publice generate de criză în țările din zona euro cu datorii ridicate, iar până în 2026 ar putea reduce datoria declarată cu o medie de aproximativ 6% din PIB” .
Acesta este motivul pentru care anul trecut poziția bugetară a zonei euro a trecut de la ușor expansivă (în 2019) la una „foarte permisivă”, cu 4,8% din PIB. Prin urmare, în a doua jumătate a anului, BCE va verifica dacă și cum va ajusta strategia de politică monetară.
