Toți românii care nu își mai pot plăti ratele, trebuie să știe că există prevederi în OUG nr. 52 din anul 2016 care le vin în ajutor. Primul lucru care trebuie făcut este să se anunțe bancile unde au creditele sau banca unde au creditul. Apoi, băncile sunt obligate, potrivit legii, să găsească soluții pentru clienții care întâmpină dificultăți și să îi ajute prin diverse metode să plătească ratele. Ordonanța amintită, spune clar și răspicat la articolul 46 aliniatul 1 că: ”în situaţia în care un consumator se află în dificultate de plată, creditorul şi consumatorul trebuie să conlucreze pentru a stabili motivele apariţiei dificultăţilor şi pentru a se lua măsuri adecvate de către creditor.” Cu alte cuvinte, banca trebuie să amâne o perioadă plata ratei sau să prelungească durata derambursate, sau să micșoreze dobânda, să scadă rata, etc.

Pentru o mai bună cunoaștere a drepturilor pe care le ai în cazul în care întâmpini dificultăți în achitarea ratelor, iată ce spune art. 48 al OUG nr. 52 din 2016:

”(1) Creditorul, respectiv entitatea care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe trebuie să ţină cont de circumstanţele individuale ale consumatorului, de interesele şi drepturile consumatorului, precum şi de capacitatea de rambursare a acestuia atunci când oferă soluţii.

(2) Soluţiile oferite de creditor pot include:

a) refinanţarea totală sau parţială a contractului de credit utilizând una din ofertele curente ale creditorului;

b) prelungirea duratei contractului de credit;

c) schimbarea tipului contractului de credit;

d) amânarea plăţii sumei totale sau parţiale a ratei de rambursare pentru o perioadă;

e) schimbarea ratei dobânzii;

f) oferirea unei perioade fără plăţi;

 

g) reducerea pe perioade scurte a ratei;

h) consolidarea mai multor credite care poate oferi un termen mai lung de creditare şi o rata mai mică;

i) rescadenţarea ratelor;

j) reeşalonarea ratelor;

k) conversia creditelor.

ale creditorului;

b) prelungirea duratei contractului de credit;

c) schimbarea tipului contractului de credit;

d) amânarea plăţii sumei totale sau parţiale a ratei de rambursare pentru o perioadă;

e) schimbarea ratei dobânzii;

f) oferirea unei perioade fără plăţi;

g) reducerea pe perioade scurte a ratei;

h) consolidarea mai multor credite care poate oferi un termen mai lung de creditare şi o rata mai mică;

i) rescadenţarea ratelor;

j) reeşalonarea ratelor;

k) conversia creditelor.”

 

În articolul 50 al aceleași Ordonanțe este prevăzută și obligația ca băncile să prevenină situația în care o persoană să ajungă să fie executată silit.

”(1) Creditorul depune diligenţe pentru a preveni declararea scadenţei anticipate, iniţierea procedurilor de executare silită a consumatorilor ori vânzarea debitelor restante către entităţi care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe.

 

(2) Creditorul trebuie să facă dovada că a depus diligenţele necesare în vederea evitării iniţierii procedurilor prevăzute la alin. (1).

(3) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), cel mai târziu după înregistrarea unui număr de 60 de zile consecutive restanţă de către consumator, creditorul va depune diligenţele necesare pentru a transmite în scris consumatorului soluţii corespunzătoare pentru achitarea debitului, pe baza informaţiilor primite de la consumator privind situaţia sa.

(4) Oricând pe parcursul relaţiei contractuale, la solicitarea consumatorului, creditorul oferă acestuia soluţii corespunzătoare pentru achitarea debitului, chiar dacă nu sunt înregistrate restanţe, însă consumatorul face dovada unei situaţii dificile sau a iminenţei neplăţii.”

Te-ar putea interesa și: