Comitetul Basel, un organism de reglementare bancară ce cuprinde aproape 30 de state, stabilise ca din 2016 să intre în vigoare noile reglementări bancare – cunoscute sub numele de Basel III. 

Dar cei care se opun noilor reglementări, în special în Europa şi Japonia, consideră că revizuirea a mers prea departe, deoarece se tem că băncile vor trebui să majoreze excesiv de mult nivelul capitalului. Autorităţile din Europa solicită ca cerinţele de capital să fie calibrate conform riscurilor pe care şi le asumă băncile şi a modelelor lor de afaceri. 

Normele Basel III, elaborate după izbucnirea crizei financiare, vizează mai ales consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, precum şi rezervele lor de lichidităţi pentru a limita riscurile de faliment şi a evita noi crize. 

"Este ceva revoluţionar pentru industria bancară europeană. Băncile vor trebui să-şi majoreze capitalul şi vor fi nevoite probabil să adopte unele măsuri neconvenţionale pentru a îndeplini noile reglementări", se arată în raportul McKinsey. 

Noile reglementări privind modul în care băncile fac provizioane pentru creditele neperformante vor reduce indicele de adecvare al capitalului Tier al băncilor europene cu 3,9 puncte procentuale, la 9,5% în total. Astfel, instituţiile financiare nu vor ajunge la un indice Tier 1 estimat la 10,4%, cum solicită organismele de reglementare, potrivit firmei de consultanţă. 

"Dacă toate noile reglementări vor intra în vigoare, cel mai semnificativ impact va fi resimţit de băncile din Suedia, Danemarca, Belgia, Olanda şi Irlanda", susţine McKinsey. 

Firma sfătuieşte băncile să vândă active riscante de aproximativ 800 de miliarde de euro pentru a îndeplini noile reglementări, în loc să demareze operaţiuni de majorare a capitalului. 

Luna trecută, şefii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din ţările G20 şi-au reînnoit promisiunea de a finaliza reglementările globale privind cerinţele de capital impuse băncilor, fiind aproape de a înregistra progrese în cazul anumitor propuneri care au dus la dispute între Europa şi SUA. 

Într-o declaraţie publicată după întâlnirea de la Baden-Baden (vestul Germaniei), G20 (grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente) a cerut Comitetului Basel să finalizeze reformele Basel III fără o majorare semnificativă a cerinţelor generale de capital, dar fără a preciza un termen limită. 

Autorităţile globale de reglementare bancară discută impunerea unor reglementări menite să limiteze riscurile de faliment şi să evite noi crize financiare, dar nu au reuşit să se pună de acord cu privire la nivelul capitalului pe care trebuie să îl pună deoparte băncile pentru creditele neperformante şi alte active.

Guvernele din întreaga lume au cheltuit miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru a salva băncile care au întâmpinat probleme după criza financiară din 2007-2009 şi al căror faliment ameninţa stabilitatea întregului sistem financiar global. De atunci, organismele de reglementare din G20 au încercat să găsească modalităţi pentru a evita repetarea unei astfel de situaţii. 

Mark Carney, preşedintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB), a avertizat asupra balcanizării pieţelor financiare globale care ar putea rezulta dacă statele G20 renunţă la reformarea sistemului bancar. Dacă standardele cruciale din industria bancară nu sunt finalizate, s-ar putea eroda disponibilitatea noastră de a ne baza pe sistemele şi instituţiile fiecărui stat, a avertizat Carney. 

"Confirmăm sprijinul nostru pentru activitatea Comitetului Basel în vederea finalizării reformelor Basel III fără o creştere semnificativă a cerinţelor generale de capital din sectorul global, în timp ce vom promova condiţii concurenţiale echitabile", se arată în comunicatul miniştrilor de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din ţările G20. 

Noile norme Basel III ar urma să intre pe deplin în vigoare abia în anul 2019, însă organismele globale de reglementare şi presiunea pieţei au presat băncile să respecte mai devreme noile norme şi să înlăture orice îndoială cu privire la soliditatea lor. 

G20, grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente, regrupează state care generează 85% din activitatea economică a lumii şi aproape două treimi din populaţia planetei. Grupul reuneşte Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, SUA, Turcia şi statele Uniunii Europene (UE).

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: