"Suntem convinşi că, ţinând cont de actuala situaţie dificilă cu supraevaluarea francului elveţian şi de inflaţia negativă, actuala abordare este cea potrivită – o politică monetară expansionistă, cu rate negative ale dobânzilor, şi disponibilitatea de a interveni pe pieţele valutare", a declarat Thomas Jordan, la o conferinţă bancară internaţională care a avut loc în Bali.
Luna trecută, Banca Naţională a Elveţiei a decis să menţină nemodificată dobânda de bază, în linie cu estimările analiştilor, şi a avertizat că "referendumul din Marea Britanie ar putea provoca sporirea incertitudinilor şi a turbulenţelor.
SNB a menţinut atât dobânda interbancară Libor, pentru împrumuturi pe o perioadă de 3 luni, la un interval cuprins între minus 1,25% şi minus 0,25%, precum şi dobânda la depozite la minus 0,75%.
Deşi exporturile Elveţiei către Marea Britanie au reprezentat anul trecut doar o treime din nivelul exporturilor către Germania, turbulenţele de pe pieţele financiare cauzate de Brexit ar putea afecta Elveţia.
Banca Naţională a Elveţiei se aşteaptă ca în acest an rata inflaţiei să se situeze la minus 0,4%, urmând să ajungă la 0,3% în 2017 şi 0,9% în 2018.
SNB utilizează dobânzile negative cumulate cu achiziţiile de valută pentru a slăbi francul şi a proteja exporturile spre zona euro, cel mai mare partener comercial al Elveţiei.
În 24 iunie, SNB a confirmat că a intervenit pe piaţa valutară pentru a slăbi francul, care s-a apreciat semnificativ în raport cu moneda euro după decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană (Brexit).
După anunţarea rezultatelor Referendumului din 23 iunie, francul elveţian, considerat ca o valoare de refugiu, a atins cel mai ridicat nivel în raport cu moneda euro de după luna august 2015 şi totodată a înregistrat cea mai mare creştere zilnică de la eliminarea pragului cursului de schimb în data de 15 ianuarie 2015. AGERPRES
