Ambasada Rusiei în Bosnia și Herțegovina a avertizat că va „reacționa” dacă Bosnia va lua măsuri suplimentare în vederea aderării la NATO, un act pe care-l percepe drept „ostil”.

Apoi, noul ambasador al Rusiei la Sarajevo a comparat NATO cu un dușman ostil, avertizând că „trebuie să luăm în considerare acest fapt: încălcarea de către infrastructurile NATO a frontierelor noastre. Trebuie să reacționăm în sens militar-tehnic.”

Astfel de avertismente nu sunt de ieri, de azi.

Moscova crede că scopul NATO este „lupta împotriva Rusiei” și că o aderare a Bosniei-Herțegovina la Alianță va forța Sarajevo să ia parte la „confruntarea politico-militară”.

În ciuda faptului că Bosnia este mică și devastată de război, o astfel de atitudinde a Rusiei arată clar că regiunea balcanică în ansamblu joacă un rol supradimensionat în constelațiile geopolitice mai largi.

Bosnia, Kosovo și Serbia sunt singurele trei țări din Balcani care încă nu au aderat încă la NATO. Serbia este hotărâtă să rămână în afara Alianței, în timp ce Kosovo nu a îndeplinit condițiile prealabile. Dar Camp Bondsteel, cea mai mare bază militară americană din regiune, nu lasă nici o îndoială cu privire la orientarea geopolitică a Kosovo.

Prin urmare, Bosnia este singura țară care dorește să adere la NATO (sau cel puțin asta își dorește jumătate din populația sa). Musulmanii și croații bosniaci sunt, potrivit sondajelor, pro-NATO, în timp ce sârbii bosniaci gravitează spre Rusia.

Potrivit unui sondaj al Institutului Republican Internațional, musulmanii bosniaci sunt cei mai dornici să adere la alianță.

Explicația este destul de simplă: NATO, condusă de SUA, a intervenit de două ori pentru a salva populația musulmană persecutată de atacul unui dușman creștin – în Bosnia (1994, 1995) și în Kosovo (1999). Pe de altă parte, sârbii bosniaci, cu credința lor creștin ortodoxă și cu legăturile pan-slave, privesc spre Moscova.

Rusia și-a manifestat ani la rînd opoziția față de aderarea Bosniei la NATO, deși a optat pentru apel la „neutralitate militară”.

Venirea lui Joe Biden la Casa Albă, cunoscut ca un simpatizant al Bosniei și Kosovo, Moscova adoptă o poziție mai ostilă.

Observatorii au avertizat în ultimii ani asupra creșterii influenței maligne a Rusiei în Bosnia și în regiunea balcanică, în special după descoperirea paramilitarilor sârbi bosniaci care acționează sub radar, care au legături cu bandele de motocicliști ruși „Lupii nopții”.

„Lupii” sunt sub sancțiuni americane de ani de zile datorită implicării lor active în anexarea rusă a Crimeei și în recrutarea luptătorilor separatiști pro-ruși din Ucraina.

Rusia nu consideră că statele mici din Balcanii de Vest sunt o amenințare la adresa securității naționale. Pentru Moscova, împiedicarea aderării lor la alianța militară occidentală este un obiectiv strategic în cadrul obiectivului mai larg al politicii externe a Rusiei de a limita expansiunea NATO.

Rusia a testat răspunsul Occidentului. Aceeași strategie din Ucraina a fost aplicată în Donbas, Nagorno-Karabakh, Osetia de Sud și în R.Moldova, prin Transnistria. Dezvoltând abilitatea de se juca cu focul în zoneele cu conflicte înghețate, Moscova poate șantaja NATO și UE și poate obține concesii din partea lor. Prin urmare, Moscova folosește Balcanii ca un atu pentru negocieri.

Sistemul politic postbelic al Bosniei e extrem de complex și birocratic. Țara rămâne împărțită între croații catolici, bosniacii musulmani și sârbii creștini ortodocși.

Obiectivul strategic al Rusiei în Balcanii de Vest nu este numai de a bloca națiunile aspirante să adere la NATO, ci de a împiedica dezvoltarea democrațiilor pro-occidentale. Mass-media rusă difuzează în Serbia informații pro-Kremlin, promovând legături comune slave, întărind ideea că Rusia este singurul aliat real al creștinilor ortodocși balcanici.