'Vorbim despre amendamentele propuse la Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare care se află în faza finală a procesului legislativ, mai ales în camera decizională, unde Comisia de agricultură în calitate de comisie raportoare a înaintat fără modificări raportul către Plen. În opinia membrilor asociaţiei, scopul principal urmărit de această modificare legislativă este afectarea, chiar subminarea activităţii marilor lanţuri comerciale, printr-un mix de măsuri care vizează modelul de business, modelul prin care aceste mari magazine, aceste lanţuri comerciale îşi duc activitatea, fapt care ar putea conduce în final la crearea unui mediu extrem de ostil în care acestea operează (…) şi la decizia de închidere a unor astfel de magazine', a declarat George Bădescu, într-o conferinţă de presă. 

El a precizat că modificările propuse schimbă Legea 321/2009 în proporţie de 90%. 

'Amendamentele respective schimbă Legea 321 în proporţie de aproximativ 90%. Un prim aspect este legat de prevederile care zic că se interzic taxele şi serviciile pentru toţi comercianţii. În varianta actuală a legii se vorbea de interzicerea taxelor şi serviciilor care nu au legătură cu operaţiunile comerciale. O astfel de interzicere, după părerea noastră, limitează practic capacitatea de exerciţiu. Este ca şi cum i-am spune unui medic că poate să opereze, dar nu poate să ofere consultaţii. Obiectul principal al retailului este legat de activitatea comercială, dar în desfăşurarea acestei activităţi mai sunt şi alte genuri de operaţiuni conexe care sunt legate, de cele mai multe ori, de ducerea la îndeplinire a acestor obiective comerciale. Se spune că prin 'taxa de raft' operatorii locali sunt dezavantajaţi, că este un mijloc ocult prin care se realizează tot felul de operaţiuni financiare. Aceste taxe de raft denumite în limbaj comunitar 'redevenţe de acces' sunt permise de legislaţia comunitară şi de cea românească', a mai arătat oficialul AMRCR. 

Bădescu consideră că termenele de plată propuse prin modificarea legii sunt restrictive, chiar 'draconice', fără a exista o justificare pentru acestea. 

'O altă măsură care face parte din mixul acela se referă la inserarea unor termene de plată extrem de restrictive, am putea spune drastice sau chiar draconice. În cazul produselor proaspete se referă la 7 zile, fără a exista o justificare pentru un astfel de termen extrem de strâns. În cazul unui magazin modern sunt sute, poate chiar mii de facturi care se operează într-o singură zi. Dacă plăţile respective vor trebui să se facă în limita acestui termen extrem de scurt va necesita nu numai din partea magazinului, dar şi din partea furnizorului, un sistem IT foarte important pentru ca această procesare a facturilor să nu consume timp. De asemenea, se impune prin lege recepţia pe loc a mărfii în anumite cazuri. În cazul în care ai constatat că unele produse nu corespund standardelor sau înţelegerilor făcute prin contract atunci va fi foarte greu să faci acest lucru pe loc', a mai afirmat George Bădescu. 

La rândul său, Florin Căpăţână, vicepreşedinte AMRCR, a precizat că nu se produce atât de mult în România încât 51% din produsele din supermarket să fie autohtone. 

'51% din ce? Dacă necesarul de carne este definit în România, de unde poate să se aprovizioneze toate lanţurile de magazine ca să aibă 51% pe raft? Este imposibil', a spus Căpăţână. 

De asemenea, Adrian Manolache, avocatul Asociaţiei, este de părere că producătorii români ar trebui să se unească pentru a produce mai bine. 

'Din păcate nu există un pachet legislativ şi suficientă susţinere din partea statului pentru a-i cointeresa, pentru a-i face pe producătorii români să adopte acest model de activitate, să se coaguleze, să se unească, pentru a putea produce eficient, ieftin. Trebuie să recunoaştem că preţul este un element important în decizia de cumpărare a consumatorului. Îmi place să văd produse româneşti pe rafturile magazinelor. Ne batem cu pumnii în piept că produsele româneşti sunt cele mai bune, cele mai gustoase, nu au aditivi, pesticide, dar să fim oneşti, există produse de calitate superioară din Polonia, Spania, Italia, Germania, care sunt la fel performante din punct de vedere calitativ şi la costuri mai mici. De ce? Pentru că toţi acei producători produc eficient, la scară mare, şi automat competitivitatea acelor produse este de necontestat. Producătorii români trebuie să înţeleagă că sunt mecanisme de piaţă, de producţie, care trebuie urmate. Nu putem să avem pretenţia să fim prezenţi în lanţurile de magazine în condiţiile în care livrăm cu o camionetă. Nu putem să avem pretenţia să fim în marile lanţuri în condiţiile în care nu putem să avem infrastructuri de depozitare', a precizat Manolache. 

În context, reprezentanţii Consiliului Concurenţei consideră că proiectul de lege prin care supermarketurile vor fi obligate să comercializeze produse româneşti în proporţie de 50% ar putea genera probleme legate de aprovizionare. 

Conform unui proiect de lege depus în martie la Parlament, de deputaţi ai PNL, supermarketurile ar putea fi obligate să asigure spaţii de expunere pentru produsele alimentare ale producătorilor români de minim 50%, din care cel puţin 20% să fie alocate producătorilor locali şi să perceapă taxe de maximum 5% pentru aceştia. 

Proiectul, iniţiat de 10 deputaţi liberali, printre care Claudia Boghicevici, Raluca Turcan, Cezar Preda, modifică Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare 

AGERPRES