Vicepreşedintele SNB, Fritz Zurbruegg, a afirmat că intervenţiile pe pieţele valutare au devenit un instrument din ce în ce mai important de la criza financiară din 2008 şi criza datoriilor din zona euro, care au stimulat aprecierea francului elveţian, considerat un refugiu în perioade de turbulenţe.

"Din ianuarie 2015, politica noastră monetară se bazează pe două elemente. Primul – ratele negative ale dobânzilor – al doilea fiind disponibilitatea de a interveni pe pieţele valutare dacă este necesar. Avem un mandat, care este asigurarea stabilităţii preţurilor, şi am dovedit în trecut că vom face orice este necesar pentru a-l îndeplini", a afirmat Zurbruegg, într-un discurs rostit la Londra.

Şi preşedintele Băncii Centrale a Elveţiei, Thomas Jordan, a declarat la întâlnirea anuală a Guvernului: "Situaţia economică a celor mai importanţi parteneri externi ai Elveţiei s-a îmbunătăţit într-o oarecare măsură, dar rămâne supusă unor incertitudini considerabile".

În iunie, SNB a decis să menţină atât dobânda interbancară Libor, pentru împrumuturi pe o perioadă de 3 luni, la un interval cuprins între minus 1,25% şi minus 0,25%, precum şi dobânda la depozite la minus 0,75%.

Băncile şi companiile de asigurări şi-au exprimat temerile privind efectele ratelor negative ale dobânzilor, care afectează veniturile din investiţii.

"Cu cât mai lungă va fi perioada în care rămân scăzute ratele dobânzilor, cu atât se vor amplifica efectele secundare şi dificultăţile", a avertizat recent Jordan, alăturându-se solicitărilor formulate de Mario Draghi, şeful Băncii Centrale Europene (BCE), privind adoptarea unor măsuri fiscale şi de reglementare pentru a sprijini potenţialul de creştere al economiei.

"Măsurile structurale adoptate de ţările dezvoltate pot crea condiţii pentru rate echilibrate ale dobânzilor pe plan global şi permit băncilor centrale să înceapă un proces gradual de normalizare, care va atenua efectele secundare ale ratelor negative", a afirmat Jordan. (Sursa: Agerpres)