Este vorba despre legea de construire a autostrăzii Târgu Mureș – Iași – Ungheni.

„Cum adică dăm o lege ca să facem o autostradă? Nu vă supărați: este o prostie. Autostrada Târgu Mureș – Iași a fost prevăzută în Master Planul de transport aprobat de România în 2014. Deci trebuia să ne apucăm să facem autostrada! Și când se realizau 100 de kilometri mergea domnul Klaus Iohannis, doamna Dăncilă și se bucurau. Eu am asistat în Parlament când s-a felicitat toată lumea că s-a adoptat o foaie de hârtie după care domnul Iohannis a felicitat și el că a promulgat o foaie de hârtie. Eu vreau să fac o lege cu o autostradă de la mine din Târgu Jiu până acasă la Bogdan Chiriac. Vă garantez că votează toată lumea legea. Dar nu se face un metru de șosea”, a declarat fostul premier Victor Ponta în direct la România TV.

Legea privind realizarea Auostrăzii Unirii, Iaşi – Târgu Mureş, a fost adoptată pe 7 noiembrie de plenul Camerei Deputaţilor. Autostrada ar urma să fie construită din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.

Proiectul de lege a fost iniţiat în luna mai a anului trecut de un grup de 71 de parlamentari de la toate partidele politice, cu excepţia ALDE. Ministerul Transporturilor este desemnat drept coordonator al proiectului de investiţii. Termenul de finalizare ar fi de patru ani de la intrarea în vigoare a legii.

Iniţiatorii legii critică întârzierile Guvernului, care îşi propunea ca abia în 2021 să înceapă realizarea studiilor de fezabilitate pentru această autostradă.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, la sfârşitul lunii trecute, o întâlnire cu o delegaţie a asociaţiilor „Moldova Vrea Autostradă”, „Împreună pentru A8” şi „Pro Infrastructura”. El spunea atunci că, în pofida susţinerii Comisiei Europene şi a disponibilităţii fondurilor europene, nu există voinţă la nivel guvernamental pentru autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni.

Reprezentanţii celor trei asociaţii i-au înmânat atunci preşedintelui României un memoriu cu privire la autostrăzile Moldovei, document care cuprinde parcursul acţiunilor societăţii civile, corespondenţa cu autorităţile responsabile, dar şi aspecte de ordin istoric, tehnic, economic, geostrategic şi social.