Raportul pe 2019 întocmit de Consiliul Concurenței semnalează din nou probleme în legătură cu indicele ROBOR, despre care spune că a avut mișcări curioase. Dar nu este singura observație negativă la adresa instituțiilor de credit din România.

Sectorul bancar din România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, raportul activelor în PIB fiind de 52,2% în iunie 2018, valoare semnificativ mai mică decât nivelul mediu din cadrul UE, de 208%, arată raportul anul al Consilului Concurenței.

În plus, Consiliul nu exclude existența unui grad redus de concurență în domeniul bancar şi avertizează sistemul să se pregătească de o deschidere mai mare a pieţei făcută de fintech-uri.

Băncile existente trebuie să se pregătească pentru creșterea concurenței din sectorul financiar nebancar și Fintech, creștere alimentată de rolul tot mai mare al tehnologiei în serviciile financiare.

În ceea ce privește indicele ROBOR, cotația la 3 luni este cea mai importantă, deoarece aceasta este folosită în majoritatea contractelor pentru credite imobiliare. În urma analizelor efectuate de către Consiliul Concurenței asupra diferențelor dintre ROBOR 3M și dobânzile de pe piețele interbancare, a reieșit faptul că au existat perioade în care această diferență a fost mai mare de un punct procentual, arată sursa citată.

Iar impactul creșterii ROBOR este mult mai puternic în cazul creditelor pentru companii și a creditelor imobiliare acordate gospodăriilor, deoarece în aceste cazuri dobânda ROBOR are o pondere foarte mare (peste 50%) în determinarea dobânzii anuale efective (DAE).

În cazul creditelor de consum, dobânda ROBOR are o pondere de doar 20%, ceea ce determină o creștere relativă a DAE mult mai mică. Deși creșterea dobânzii ROBOR a fost încorporată în totalitate atât în creditele pentru populație cât și în cele pentru companii, nu același lucru se poate spune și pentru dobânzile plătite de către bănci deponenților, mai ales în cazul depozitelor atrase de la gospodării.

Astfel, ”nivelul depozitelor a rămas cu mult peste cel al creditelor, aceasta fiind și cauza principală pentru care în continuare rata dobânzii la depozitele atrase este relativ scăzută. Trebuie să mai ținem cont și de faptul că majoritatea fondurilor, mai ales la nivelul băncilor mari din România, provine din depozitele atrase și nu din finanțarea interbancară, astfel creșterea ROBOR are un impact foarte mic asupra costului de finanțare pentru bănci, atâta timp cât dobânda la depozitele atrase a crescut mult mai puțin decât dobânda la creditele acordate”, spune Consiliul în raport.

 

Te-ar putea interesa și: