Subiectul Laura Codruța Kovesi – procuror european este din ce în ce mai dezbătut în presa de peste hotare. Ultimii care au abordat acest subiect au fost ziariștii britanici. „A fost o încercare neobrăzată de dejucare a numirii ei în postul nou-înfiinţat de procuror-şef al UE, spune ea, şi de amuţire a unui adversar puternic al elitei de guvernare”, potrivit publicaţiei britanice.

„Ei au decis să mă demită, fără să mă convoace pentru a mă confrunta cu vreo plângere, fără nicio verificare, fără dreptul la apel – pur şi simplu”, a spus ea în biroul ei, citată de The Times.

Mulţi au considerat că demersul a fost o încercare de torpilare a candidaturii ei şi de eliminare a spiritului de tragere la răspundere care începea să apară într-una din cele mai corupte ţări din Europa.

„De ce au făcut asta? Pentru că eu îmi făceam treaba”, a spus ea. „Nu a fost un atac la persoana mea, a fost un semnal adresat altor judecători şi procurori – dacă mergeţi prea departe, veţi ajunge ca ea”.

În aprilie, Curtea Supremă din România a respins acuzaţiile şi a anulat ordinul care nu îi permitea să vorbească public şi restricţiile de călătorie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că revocarea ei a fost ilegală. Dar a aruncat o umbră asupra nominalizării ei în funcţia de vârf din UE.

Ea a fost totuşi nominalizată de Parlamentul European, dar guvernele UE îl preferă pe procurorul general din oraşul francez Reims, Jean-François Bohnert.

Codruţa Kovesi continuă să fie bombardată cu acuzaţii de partidul socialist aflat la guvernare şi se apără în justiţie, de la o zi la alta.

„Ei au încercat toate metodele pentru a mă intimida. Dar ştiţi, oamenii spun că eu sunt încăpăţânată şi eu cred că asta este o virtute”.

Partidul de guvernământ a fost cel care a iniţiat atacul împotriva Codruţei Kovesi, după ce a încercat să introducă o amnistie în masă a mii de condamnaţi, în 2017, şi modificări legislative care i-ar fi castrat agenţia. Liviu Dragnea, şeful partidului cândva considerat maestrul păpuşar din politica ţării, ar fi fost unul din beneficiarii amnistiei, mai  scriu jurnaliştii de la The Times.

Partidul a dat înapoi după ce în stradă au ieşit jumătate de milion de demonstranţi, dar a reluat curând ofensiva – concediind-o pe Codruţa Kovesi şi pe Augustin Lazăr, procurorul şef.

Alegătorii au dat răspunsul lor la alegerile europene din mai, înjumătăţind procentul de 46% al partidului de la scrutinul precedent. La o zi după aceea, Dragnea era încarcerat. „El a fost înfrânt de sistemul legal în instanţă şi de oameni la urne”, a spus analistul politic Iulian Fota, ciitat de The Times.

Politica din România a fost aruncată în incertitudine. Cândva desconsiderată ca fiind sluga lui Dragnea, premierul Viorica Dăncilă a destituit aliaţi cruciali ai lui Dragnea şi a declarat sfârşitul obsesiei partidului de a schimba sistemul judiciar în avantajul condamnaţilor.

Unii privesc cu scepticism conversia guvernului şi faptul că încarcerarea lui Dragnea ar fi un punct de cotitură.

„Nu ar trebui să apreciem starea justiţiei dintr-o ţară pe baza unui unic caz”, a spus Codruţa Kovesi. „Cazul lui a fost la fel ca altele şi noi am aplicat exact aceeaşi procedură”.

Totuşi, ea nu este optimistă. Agenţia anticorupţie întâmpină greutăţi în înlocuirea ofiţerilor de poliţie. Condamnările la nivel înalt în mare măsură au încetat. Unii procurori se simt expuşi la ameninţări.

Chiar dacă majoritatea acuzaţiilor au fost retrase, oficialităţile de la Bruxelles spun că ostilitatea manifestată de propriul ei guvern faţă de Codruţa Kovesi îi slăbeşte şansele de a deveni procuror UE. Aliaţii ei spun că este o dulce recompensă pentru tiranii mărunţi.

 

 

Te-ar putea interesa și: