"Precizăm că nu interpretăm și nu comentăm în vreun fel demersul DNA, instituție a statului român care are datoria să își îndeplinească atribuțiile integral", arată ASF într-un comunicat de presă. Şeful ASF, Dan Radu Ruşanu, s-a prezentat astăzi, la DNA, unde a fost audiat de procurori, unde i s-a adus la cunoştinţă începerea urmăririi penale în legătură cu o ordonanţă de urgenţă privind îndeplinirea condiţiilor pentru a face parte din conducerea ASF.

Potrivit ASF, salariile conducerii instituţiei "nu trebuie să reprezinte o surpriză nici pentru Președintele României, nici pentru Primul Ministru al Guvernului României şi nici pentru orice membru al Parlamentului. Ei sunt beneficiari legali ai acestor informații și ar fi trebuit să le dețină inclusiv înainte de relevarea lor în presă. În cazul în care, în calitate de beneficiari legali ai informațiilor privind salariile și personalul din ASF, Președintele României sau Primul Ministru al Guvernului României au fost dezinformați, reamintim că ASF a făcut public încă din 30 mai 2013 nivelul salariilor conducerii ASF. Instituțional, nimeni nu poate pretinde că a aflat din presă nivelul salariilor din ASF în februarie 2014".

"Considerăm că transmiterea către presă a salariilor din ASF face parte din presiunea publică pe care au dorit-o cei care ar fi preferat ca ASF să nu constate neregulile din piața asigurărilor", mai susţin reprezentanţii ASF.

Numele preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară apare în dosarul în care a fost arestat patronul Carpatica Asig, Ilie Carabulea. Compania acestuia era susţinută de la vârful Autorităţii, cu ajutorul unor oameni cu putere de decizie, printre care şi Laura Chiţoiu, soţia celui care la acea vreme era ministrul Finanţelor. Dosarul a dezvăluit că în interiorul ASF se dădea un adevărat război pentru influenţă, care ajungea până la cel mai înalt nivel. Procurorii au aflat că un membru al Consiliului de Conducere şi-a debarcat adversarul din sistem, vicepreşedintele Autorităţii, cu ajutorul relaţiilor pe care le avea cu preşedintele instituţiei. L-a convins pe şeful lui să ceară o Ordonanţă de Guvern în care, sub pretextul exigenţelor europene, să fie trecute criterii pe care adversarul său nu le îndeplinea. În urma actului emis de Executiv, vicepreşedintele Autorităţii a demisionat.