Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), dr. Raed Arafat, a afirmat, sâmbătă, la festivitatea împlinire a 30 de ani de la înfiinţarea Serviciului Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare (SMURD) în România, că munca de convingere şi schimbarea mentalităţilor au fost cele mai mari consumatoare de timp de la înfiinţarea acestui serviciu în ţara noastră şi că şi astăzi încă anumite întrebări persistă.

„Totul e o provocare, acum 30 de ani a fost o provocare, astăzi continuă să fie o provocare. Şi cu pandemia este şi provocarea mai complexă şi mai mare. (…) Îmi aduc aminte ce discuţii au fost în jurul echipajului de prim-ajutor: ‘nu se poate ca pompierii să defibrileze, numai medicii pot să defibrileze!’. Şi totuşi a fost pornit primul echipaj de prim-ajutor la Ibăneşti, urmat de Iernut, Sovata, Sighişoara şi, la o lună, primul defibrilat de pompieri s-a reîntors acasă în picioare, era resuscitat de echipajul de la Iernut. Deci se poate, dar munca de convingere şi schimbarea mentalităţilor au fost poate cele mai mari consumatoare de timp. Chiar dacă ştiam că ceea ce vrem să facem este corect, este bine, trebuia să convingem şi de multe ori trebuia să ne luptăm cu mentalităţi care nu vor să se schimbe sau să lucrăm cu cei care voiau să se schimbe şi să îi convingem că ceea ce vrem să facem este un lucru bun, nu pentru noi, ci pentru ceilalţi”, a declarat iniţiatorul SMURD, dr. Raed Arafat, în cadrul festivităţii organizate la Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş.

Arafat a spus că atunci când încerci să îi convingi pe oameni de lucruri care sunt în folosul altora, încep să apară foarte multe întrebări, aşa cum au început în anii ’90.

„Multe întrebări, unele legitime, la care trebuia să răspundem şi să explicăm, dar dacă mă credeţi încă şi astăzi răspund la aceste întrebări, când sunt întrebat de unii şi de alţii, nu se termină, aceste întrebări se repetă zilnic de către oameni care nu ştiu ce s-a făcut, de către oameni care nu cunosc sistemul. Ok, ei întreabă, noi explicăm, dar uneori şi de către personaje rău-voitoare care nu vor să recunoască munca pe care am făcut-o cu toţii, şi cei prezenţi, şi cei absenţi, ca să ajungem unde suntem. Milioane de vieţi! Da, milioane de vieţi, dacă luăm de la prima intervenţie care a avut loc la sfârşitul lunii septembrie, la Târgu Mureş”, a susţinut întemeietorul SMURD.

Arafat: 30 de ani este doar un început pentru serviciul SMURD

Raed Arafat a spus că astăzi s-a ajuns la 1.200-1.500 de intervenţii pe zi ale SMURD, ale pompierilor, ale echipelor de terapie intensivă mobilă şi zeci de intervenţii aeriene de salvare.

„Toate acestea sunt vieţi, vieţi care înseamnă părinţi, copii, fraţi, rude, cunoştinţe, prieteni şi impact asupra lor. Nu aş fi fost astăzi aici dacă nu eraţi dvs. şi cred că e un lucru evident. La fiecare moment i-am găsit pe cei care să sprijine şi la fiecare moment echipa cu care am lucrat a devenit mai mare. Am început cu câţiva voluntari, şi dintre primii voluntari care au ieşit cu mine sunt aici dr. Viţă, Barbu Chioreanu, primul echipaj format aşa în cadrul clinicii de terapie intensivă. În fiecare moment în care am zis că lucrurile se duc în jos şi nu mai continuăm, a venit cineva cu un sprijin, colonelul Micu (Liviu, fost şef al ISU Mureş, n.r.), generalul Crăciun, pentru că dacă generalul Crăciun spunea ‘nu’, nu făceam. (…) Astăzi putem să ne întrebăm, oare am făcut tot ce este posibil? Şi eu vă spun: nu, mai e foarte mult de făcut, suntem abia la început. Să nu râdeţi de ce vă spun, pentru că aşa este. 30 de ani e un început, multe servicii de urgenţă din Europa au început să fie mult mai solide abia la 30-40 de ani de la înfiinţare, pentru că atunci se ajunge la maturitate, personalul din serviciu ajunge la maturitate, începe cercetarea, încep să verifice, încep să regleze lucrurile”, a afirmat şeful DSU.

Raed Arafat a arătat că modul în care este organizat SMURD este mai deosebit decât cele din alte ţări dat fiind faptul că în acesta sunt angrenate numeroase profesii, care se sincronizează.

„Lucrul care ne face mult mai deosebiţi decât alte servicii similare din lume este această coagulare a mai multor profesii împreună. Avem medici, asistenţi, avem pompieri, ingineri, avem paramedici, avem voluntari, piloţi şi toţi trebuie să ne înţelegem să lucrăm împreună ca într-o armonie, ca la orchestră, care să fie dirijată astfel ca muzica pe care o auzim să fie plăcută. Iar în locul muzicii este rezultatul şi asta înseamnă salvarea de vieţi şi mulţumirea populaţiei care să vadă că într-adevăr există oameni care au grijă de ei în momentele dificile şi în momentele în care viaţa atârnă de un fir. Nu numai problemele medicale, ci vorbim de toate celelalte misiuni pe care le fac colegii pompieri. SMURD-ul a avut un impact pe foarte multe servicii, a avut un impact pe spital, după SMURD a început prima cameră de resuscitare, dacă nu era primul echipaj SMURD, nu aveam prima cameră de resuscitare. Nu aveam prima UPU, adusă din Scoţia cu 20 de TIR-uri şi construită aici, contrar tuturor blocajelor care au fost. Şi poate astăzi nu aveam o lege în medicina de urgenţă, pe primul ajutor, foarte avansată, şi care într-adevăr ne permite să ne desfăşurăm activitatea foarte bine. Deci toate aceste aspecte trebuie să nu le uităm niciodată, cum nu trebuie să îi uităm pe cei care nu mai sunt printre noi”, a spus Arafat.

Şeful DSU a subliniat că că istoria dezvoltării SMURD trebuie să stea la baza dezvoltării viitorului SMURD, fiindcă trebuie să se înveţe din tot ce s-a întâmplat până acum, astfel încât evoluţia să fie mult mai bună şi mai rapidă pentru viitor.

În cadrul evenimentului, secretarul de stat dr. Raed Arafat a acordat „Emblema de onoare a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă” pentru implicarea, dedicarea şi profesionalismul în dezvoltarea Serviciului Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea acestui serviciu în România.

Raed Arafat, cel mai apreciat lider din România

Al doilea val al Studiului Crisis InsightsMeter lansat de Unlock pe perioada pandemiei a identificat o serie de modele de leadership în această perioadă de criză.

Conform recentului studiu, Raed Arafat este în prezent cel mai admirat lider de către public, fiind urmat de Klaus Iohannis, Nelu Tătaru, Ludovic Orban, Ion Marcel Vela, Angela Merkel, Vladimir Putin, Traian Băsescu, Victor Ponta, Donald Trump. Preferințele antreprenorilor și ale celor din marcom se îndreaptă spre Angela Merkel, pe locurile următoare situându-se Raed Arafat, Bill Gates, Nelu Tătaru, Barack Obama, Jacinda Arden, Vlad Voiculescu, Klaus Iohannis, Regina Elisabeta a II-a, Carmen Uscatu.

În ceea ce privește liderii istorici, publicul larg îi admiră în ordine pe Mihai Viteazul, Nicolae Ceaușescu, Alexandru Ioan Cuza, Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. Preferat de oamenii de business este Winston Churchill, pe locurile următoare clasându-se Barack Obama, Regina Maria, Nelson Mandela, Mahatma Ghandi.

Sursă foto: INQUAM/Liviu Chirica.