Conflictul de interese al membrilor CEDO a fost analizat și într-un raport al Eurpean Center for Law & Justice(ECLJ) care a prezentat legăturile dintre judecătorii Curții și mai multe organizații neguvernamentale, scrie Q Magazine.
Iulia Motoc, judecător român la CEDO, este nominalizată în acest raport după ce ar fi judecat cauzele unui ONG din care a făcut parte anterior.
Printre organizațiile neguvernamentale se numără A.I.R.E. Center (Advice on Individual Rights in Europe), Amnesty International, International Commission of Jurists (ICJ), Helsinki committees and foundations network, Human Rights Watch (HRW), Interights (International Center for the Judicial Protection of Human Rights), Open Society Foundation (OSF) și diferite branșe ale acesteia, în special the Open Society Justice Initiative (OSJI).
„Apel la comunitatea juridică pentru independența și imparțialitatea CEDO
În calitate de avocați, profesioniști din domeniul juridic, academicieni și magistrați, ne exprimăm surprinderea și îngrijorarea cu privire la situațiile de conflict de interese generate de relația dintre judecătorii care se află la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și ONG-urile implicate în procese preluate de Curte, așa cum apar în raportul „ONG-urile și judecătorii CEDO: 2009 – 2019” (ECLJ, februarie 2020)”.
Conform raportului, 22 din cei 100 de judecători sunt foști angajați sau directori ai 7 ONG-uri care au fost prezente în cazuri judecate de CEDO. 18 dintre aceștia au judecat, de 88 de ori în această perioadă, în cazuri care implicau organizația cu care au lucrat.
„Cercetările efectuate pentru a stabili aceste fapte, care, până în prezent, nu au fost contestate de Curte, stabilesc că acțiunile ONG-urilor în fața Curții nu au fost suficient de transparente.
Contrar principiilor eticii judiciare, astfel de fapte ridică întrebări legate de independența și imparțialitatea CEDO.
Având în vedere importanța jurisprudenței CEDO în cadrul sistemului de protecție a drepturilor omului, solicităm Curții să ia măsurile necesare pentru remedierea acestei situații, atât pentru a clarifica trecutul, cât și pentru a pregăti viitorul.
În ceea ce privește jurisprudența existentă, solicităm Curții să accepte, în principiu, orice cerere de revizuire a unei hotărâri în care un judecător a fost implicat și, deși se afla potențial în conflict de interese, nu a declarat (recunoscut) legăturile cu ONG-urile implicate și nu s-a retras (din caz).
În ceea ce privește viitorul, cerem Curții să se asigure că respectă regulile pe care le prescrie instanțelor naționale în ceea ce privește drepturile la un proces echitabil.
În acest scop, ar trebui, în mod special să:
- solicite judecătorilor să publice declarații de interes;
- stabilească proceduri eficiente de retragere și descalificare;
- informeze părțile în prealabil referitor la componența Camerei;
- impună judecătorilor obligația, nu doar posibilitatea de a informa președintele în caz de îndoieli cu privire la independența sau imparțialitatea obiectivă a acestora;
- creeze un formular de solicitare pentru intervenția terților care să prezinte posibile legături cu părțile implicate (în proces);
- introducă în formularul de aplicare o secțiune în care solicitanții să declare dacă solicitarea lor este depusă cu colaborare cu ONG-uri și, în caz afirmativ, cu care.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care este responsabilă pentru alegerea judecătorilor, ar trebui să solicite în plus candidaților pentru această funcție să declare legăturile lor cu orice organizație implicată în procesele CEDO și să evite alegerea activiștilor în funcția de judecător.
În calitate de avocați atenți la respectarea drepturilor, considerăm că adoptarea rapidă a unor astfel de măsuri este indispensabilă pentru buna administrare a justiției și necesară pentru a restabili încrederea cetățenilor europeni și a părților aflate în litigiu în activitatea CEDO”, se arată în apelul publicat în Valeurs Actuelles pe 7 mai 2020.
