Guvernul susţine creşterea salariului minim pe economie, dar nu doreşte ca aceasta să provoace „consecinţe economice negative”, a afirmat, joi, premierul Ludovic Orban, care a afirmat că doreşte şi creşterea pensiilor şi a amintit că există un deficit la fondul de pensii de peste 2 miliarde de lei.

„De două săptămâni partidul care a fost pur şi simplu alungat de la putere răspândeşte, pe toate canalele posibile, minciuni sfruntate. (…) PNL susţine creşterea veniturilor pentru fiecare categorie socială. Sigur că aceasta creştere de venituri trebuie să aibă la bază indicatori economici, trebuie să aibă la bază o creştere economică solidă şi sustenabilă care să fie sprijinită pe piloni stabili cum sunt investiţiile, investiţiile private, creşterea competitivităţii (…), să ducă cu adevărat la creştere a puterii de cumpărare. (…) Dorim creşterea salariului minim, dar nu dorim ca o creştere a salariului minim să provoace consecinţe economice negative asupra companiilor, să determine retragerea de pe piaţa românească a unor investitori şi mai ales să ducă la pierderea unor locuri de muncă. (…) S-a încercat reducerea cu 15% a pensiilor, urmare fiind decizia CCR care a statuat că este neconstituţională tăierea pensiilor şi că e un drept de proprietate câştigată de oricare cetăţean. Ca atare, părinţii şi bunicii noştri să aibă încredere în noi că ne dorim să creştem pensiile şi creşterea pensiilor să nu fie doar pe hârtie, ci să se simtă în creşterea puterii de cumpărare”, a declarat Orban la Ministerul Muncii, la instalarea în funcţia de ministru a Violetei Alexandru.

El a amintit, în context, de „minciunile neruşinate răspândite în mod sistematic de un partid toxic care şi-a bătut joc de România în ultimii 30 de ani”, şi a susţinut că promisiunea făcută recent de fostul ministru, Marius Budăi, privind creşterea salariului minim cu 100 de lei, nu este susţinută de un studiu de impact, „fiind la fel cu cea anunţată de la balcon, în 1999”.

„Am întrebat-o pe doamna ministru dacă există vreun studiu de impact la baza proiectului de hotărâre de guvern, iniţiat de fostul ministru al Muncii. Nu l-a găsit. A fost precum creşterea din 1989 anunţată de la balcon, din burtă, fără niciun fel de calcul, fără niciun fel de studiu de impact, pentru că orice creştere a salariului minim duce în sectorul public la creşteri de salarii (…), la creşterea costului cu forţa de muncă a unei companii”, a adăugat Orban.

Premierul a mai spus că Guvernul doreşte să analizeze cu mare seriozitate măsurile active care există pe piaţa muncii, pentru că, din toate consultările avute cu angajatorii privaţi, „principala problemă este o criză a forţei de muncă, în special a forţei de muncă în grad de calificare a meseriaşilor şi a oamenilor cu studii superioare, în special în domeniul tehnic”.

În context, Orban a arătat că cea mai bună protecţie socială pentru o persoană este să aibă o meserie căutată şi să-şi găsească un loc de muncă bine plătit, pentru că atunci nu mai are nevoie de asistenţa statului şi de toate costurile destinate situaţiilor de marginalizare socială.

Ludovic Orban s-a declarat „foarte îngrijorat” cu privire la fondul de pensii.

„Suntem foarte îngrijoraţi privitor la fondul de pensii. (…) Astăzi ne confruntăm cu deficit la fondul de pensii de peste 2 miliarde, vom afla cu siguranţă cât de curând care este deficitul exact. Asta creşte transferul, valoarea sumelor care trebuie transferată de la bugetul de stat către bugetul de pensii. (…) Am cerut ministrului Finanţelor să-mi prezinte situaţia. (…) În prima fază facem un audit intern, la nivelul fiecărui minister, în urma căruia va rezulta o structură organizatorică care va fi la baza HG de organizare şi funcţionare a fiecărui minister. (…) Urmărim ca un număr cât mai mare de angajaţi din sistemul public să aibă o relaţie cât mai mare cu cetăţeanul, să deruleze servicii şi operaţiuni în beneficiul cetăţeanului (…), să creăm o administraţie modernă digitalizată, care să reducă contactul care se realizează între angajaţi şi cetăţeni”, a explicat liderul PNL