Inspecțiile derulate de departamentul antifraudă fiscală au fost cu 45% mai multe în comparație cu același interval al anului trecut. Din această perspectivă, trebuie remarcat că participanții la Sondajul PwC 2019 au menționat o creștere a numărului de controale fiscale efectuate în 2018 (22% din totalul participanților) față de 2017 (8% din totalul acestora). În schimb, din eșantionul de 139 de companii chestionate în cadrul Sondajului PwC, 18% nu au fost niciodată subiectul unei inspecții fiscale în timp ce 24% au fost controlate înainte de anul 2013.

Ca și în cazul ediției 2018 a Sondajului derulat de PwC cele mai multe dintre inspecții (40%) au avut o durată relativ scurtă (1-3 luni), iar sumele stabilite suplimentar de plată în majoritatea cazurilor (43%) au fost de până în 500.000 lei. În 18% din cazuri inspecțiile au durat mai mult de un an de zile și au fost cazuri în care sumele stabilite suplimentar au depășit 2 milioane euro. Un element important de menționat este faptul că în 18% dintre cazuri nu au fost stabilite sume suplimentare de plată în urma controalelor fiscale.

Asemenea precedentei ediții a Sondajului PwC referitoare la inspecțiile fiscale, majoritatea companiilor participante au declarat că atenția echipelor de inspecții fiscale a fost îndreptată tot asupra impozitului pe profit și a taxei pe valoare adăugată (TVA). 45% dintre controale au avut ca principal punct de interes impozitul pe profit și anume deductibilitatea serviciilor, ajustări provenite din controlul prețurilor de transfer, deductibilitatea cheltuielilor cu combustibilii, deductibilitatea normei tehnologice de consum sau a bunurilor degradate calitativ. Mai mult de o treime (36%) au indicat taxa pe valoarea adăugată (TVA) drept principalul punct de atenție al inspectorilor fiscali, de la deducerea taxei pe valoare adăugată pentru diferite bunuri și servicii până la elemente ce au ținut de aplicarea reducerilor în cadrul diferitelor promoții. 

Existența unui sistem informatic care să facă legătura între contribuabil și autoritățile fiscale ar îmbunătăți substanțial atât nivelul de colectare al taxelor cât și trasabilitatea documentelor și dărilor datorate. Un sistem de proceduri și formulare care să fie simplu, clar și care să se păstreze de la un exercițiu financiar la altul ar contribui considerabil la conformarea contribuabililor dar și la ușurința în depunerea acestora la timp, corect și complet. Predictibilitatea și stabilitatea legislativă sunt 2 condiții deosebit de importante care pot asigura încrederea în sistemul fiscal din România, precum și o dezvoltare sustenabilă pe termen lung a companiilor”, a declarat Daniel Anghel, Liderul departamentului de consultanță fiscală și juridică, PwC România. 

În situațiile în care actele de impunere au fost contestate de către companii, potrivit Sondajului PwC a rezultat că în 23% din cazuri s-a obținut o anulare totală sau parțială a acestora. În 5% din cazuri s-a dispus reverificarea în totalitate a aspectelor contestate. Aceste soluționări favorabile contribuabililor (28%), deși un procent mai scăzut față de rezultatele sondajului de anul trecut (57%) demonstrează o tendință și mai accentuată de confirmare de către organele de soluționare a contestațiilor  a interpretărilor inspectorilor. La fel ca anul trecut, aproximativ jumătate dintre participanții la sondaj (49%) au apelat la asistență din partea unor consultanți externi în timpul sau după încheierea inspecției fiscale, iar cei care au obținut refacerea în totalitate a situației fiscale în urma contestației fiscale au fost asistați de consultanți externi în proporție de 100%.

Dintre cei care au primit o soluție negativă sau parțial favorabilă la contestarea actelor de impunere, un procent majoritar de 56% a ales să atace actele de impunere în justiție. Dintre cazurile în care s-a mers cu acțiune în justiție, în aproximativ 15% dintre situații instanța a anulat actele de impunere. În celelalte cazuri (85%), dosarul este încă pe rolul instanțelor judecătorești, litigiul fiind încă într-o fază incipientă. 

„Procentul destul de ridicat al companiilor care au ales să conteste actele de impunere arată încrederea contribuabililor în argumentele susținute în faza administrativă, pe care doresc să le supună atenției instanțelor judecătorești, pentru protecția drepturilor lor, încălcate prin soluțiile adoptate de autoritățile fiscale. Interpretarea diferită a legislației în vigoare este de multe ori însă rezultatul unui cadru legislativ stufos și dificil de urmărit, adoptată de mult prea multe ori în ultima vreme cu încălcarea transparenței decizionale. O mai bună comunicare și o discuție constructivă asupra legislației ar contribui la predictibilitate și conformare voluntară și, în cele din urmă, ar degreva instanțele de procese care ar putea fi evitate”, a declarat Dan Dascălu, Partener, Liderul echipei de litigii comerciale și fiscale, D&B David și Baias.

Te-ar putea interesa și: