“Cred că uşor, uşor, îşi revine, din moment ce creditul în lei creşte. Se va accentua creditarea în lei şi va ajunge să compenseze scăderea creditului în valută, astfel încât să avem pe total o creştere a soldului împrumuturilor. Se întâmplă oricum, este un proces deja început”, declara guvernatorul Mugur Isărescu în luna ianuarie. Realitatea a dovedit că Isărescu, numit din nou guvernator al băncii centrale în acest an, a fost prea optimist la începutul anului. Creditul acordat sectorului privat a scăzut cu 2,25% în perioada ianuarie-octombrie, ultimele date disponibile, la 213,7 miliarde de lei.

Creditul în lei a crescut, întradevăr, cu 8,4%, un avans de 7,2 miliarde de lei, la 93,1 miliarde de lei, însă contracţia împrumuturilor în valută a fost mult mai mare. Soldul acestora a scăzut cu 9,1% la 120,6 miliarde de lei. Procentul ridicat al scăderii creditului în valută arată că funcţionează planul BNR de a reduce considerabil aceste credite considerate riscante pentru populaţie şi firme – din pricina expunerii la riscul valutar. Banca centrală a interzis, în anii anteriori, creditele de consum în valută, a restrâns accesul firmelor la acest tip de împrumuturi şi, cel mai important, aşa cum vom vedea mai jos, a convins guvernul să treacă programul Prima Casă de pe euro pe lei.

Avans doar pe garanţia statului

Creditarea în lei a fost trasă în sus de Prima Casă. Valoarea finanţărilor acordate în acest an, susţine Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, este de 900 de milioane de euro, adică 4 miliarde de lei, peste jumătate din creşterea soldului creditului în lei. Astfel, cu sprijinul garanţiilor de stat, ponderea creditului în lei în total credit a crescut de la 39,3% la începutul anului, la 43,5% în octombrie. În acest ritm, la sfârşitul lui 2015 am putea vedea o echilibrare e expunerii pe valute şi lei a băncilor din România.

Guvernul a anunţat că Prima Casă va funcţiona şi anul viitor şi chiar are în plan să pună în funcţiune şi programul Prima Maşină. Problema este că jumătate din creditele ipotecare din România au deja în spate o garanţie de stat prin Prima Casă – din 2009, statul a acordat garanţii pentru 130.000 de locuinţe şi credite de aproape 5 miliarde de euro. Isărescu declara recent că se aşteaptă ca împrumuturile în lei să crească în continuare, dar nu s-a mai arătat la fel de optimist în privinţa soldului total, observând cu bucurie că politica monetară a băncii centrale devine mai relevantă pe măsură ce dispare creditul în valută.

„Eu sunt optimist în privinţa evoluţiei creditării în lei. Nu numai pentru că vedem cum creşte creditul în lei, dar scăpăm de acea povară îngrozitoare cu care am plecat la drum, obsesia pentru valută, creşte încrederea în moneda naţională. Creditul în valută a subminat politica monetară. Ponderea lui scade fără măsuri administrative, pentru că urcă ponderea celui în lei“, spune Isărescu.

De altfel, BNR a făcut mai accesibile creditele în lei, în acest an. Dobânda creditelor noi a scăzut cu aproximativ un punct procentual, în acelaşi ritm cu reducerea dobânzii cheie de la 3,75% la 2,75% pe an de la începutul anului. Dobânda medie pentru creditele noi era de 7,14% în octombrie, faţă de 2,76% pentru cea la depozitele la termen.

Băncile au înlocuit finanţarea externă cu cea internă

Finanţarea băncilor din România de la mamele din străinătate a scăzut cu 28% din decembrie 2012 până în august 2014, acesta fiind cel mai rapid ritm de retragere a banilor din România de la declanşarea crizei financiare. Resursele externe au fost înlocuite cu depozitele interne, în condiţiile în care creditul total a scăzut. Asta arată că bancherii nu se aşteaptă la o intensificare a activităţii de creditare locale, din moment ce nu au considerat că nu mai au nevoie aici de liniile pe termen lung.

Curăţenie prin vânzare de portofolii

Creditele neperformante au reprezentat o provocare a sistemului bancar autohton, rata acestora atingând un maxim de 20,5% în primăvară. Rata neperformantelor a coborât treptat ca urmare a vânzării de credite către firme de recuperare a creanţelor, dar şi a scoaterii în afara bilanţului a creditelor provizionate integral, în septembrie ajungând la aproximativ 15%. Un exemplu de astfel de tranzacţie este vânzarea către un consorţiu de bănci şi fonduri străine, printre care şi Deutsche Bank, a unui portofoliu de credite neperformante de 495 de milioane de euro de către Volksbank România.

Băncile au mai fost presate să reevalueze activele şi de către BNR, operaţiune ce a dus la creşterea provizioanelor şi la pierderi record pentru bănci precum Banca Comercială Română, care a înregistrat un minus record de 910 milioane de lei în primele nouă luni. BCR a vândut în această vară un pachet de neperformante de un miliard de lei către Deutsche Bank şi alţi investitori, şi a anunţat că vrea să mai vândă şi alte credite cu probleme.

Pierderile nu dispar

Curăţarea bilanţurilor din trimestrul trei aproape că a eliminat tot profitul înregistrat de francezii de la BRD în primele şase luni. Alte bănci, precum Banca Transilvania, care a anunţat recent că se extinde, au înregistrat profituri în creştere. BT a obţinut un venit net de 338 de milioane de lei, mai mare cu 40% decât în T3 2013. Raiffeisen Bank a făcut un profit de 348 de milioane de lei, cu aproape 7% mai mult decât în perioada similară a anului 2013. Nicolae Cinteză, şeful supravegherii din BNR, estima că băncile vor încheia anul cu o pierdere de peste 2 miliarde de lei la nivelul sistemului, mai ales datorită creşterii masive a provizioanelor, chiar dacă instituţia ne anunţase cu alte ocazii că băncile din România au un grad foarte ridicat de provizionare.

 

          O tranzacţie încheiată, două în curs de încheiere

Unicredit Ţiriac Bank a preluat portofoliul corporate al RBS. Tranzacţia a vizat un portofoliu total de active de aproximativ 260 milioane euro şi depozite corporate de aproximativ 315 milioane euro. Portofoliul de clienţi RBS România consta în peste 500 de companii private de talie medie şi mare, locale şi internaţionale, precum şi instituţii publice şi financiare. Angajaţii RBS România au fost transferaţi către UniCredit Ţiriac Bank. Unicredit a anunţat recent că tranzacţia a fost finalizată.

OTP Bank a preluat Millennium Bank. OTP a semnat la finele lunii iulie un contract pentru achiziţia a 100% din acţiunile Millennium Bank România, valoarea tranzacţiei ridicându-se la 39 milioane de euro. Tranzacţia a fost aprobată de Consiliul Concurenţei în octombrie, însă nu a fost anunţată finalizarea acesteia. Tranzacţie ridică OTP în clasamentul băncilor, după ce activele preluate de 2,38 de miliarde de lei (635 de milioane de euro), adaugă 0,8% la cota de piaţă de 2,1%. OTP Bank va restitui Millennium contravaloarea finanţării intragrup acordate de banca portugheză subsidiarei din România, de circa 150 milioane euro, pe care o va înlocui cu o finanţare de aceeaşi valoare de la banca-mamă din Ungaria. Millennium Bank are un portofoliu de circa 80.000 de clienţi şi o reţea de 56 de sucursale şi 58 de ATM-uri. În urma tranzacţiei, OTP va avea aproximativ 400.000 de clienţi, aproape 150 de sucursale şi peste 160 de ATM-uri.

Banca Transilvania preia Volks­bank România. Banca Transilvania a aunţat în decembrie că a semnat acordul de principiu pentru preluarea a 100% din acţiunile băncii cu active de 2,2 miliarde de euro. Pentru finalizare, tranzacţia trebuie să obţină aprobare de la BNR şi Concurenţă. În funcţie de modul în care va alege să integreze în portofoliu creditele cu proble­me, Banca Transilvania ar putea prelua locul doi din piaţă, pozitiţe de pe care BRD nu a fost clintită de la privatizarea cu Société Générale.

Te-ar putea interesa și: