Va curge lapte și miere. Cel puțin așa arată cele mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), care indică, printre altele, că, în anul care tocmai a început, produsul intern brut va atinge 908 miliarde de lei, în creștere reală cu 5,5% față de nivelul din 2017. Cel mai mult ar urma să urce afacerile din industrie (+7,8%) și servicii (+6,4%), urmate de agricultură, cu 4,2%. Asta în timp ce în sectorul construcțiilor ar trebui să asistăm la cea mai modestă majorare, de 1,5%. În același timp, exporturile ar urma să urce cu 7,6%, la 67 de miliarde de euro, în timp ce importurile și-ar domoli ritmul de creștere la „numai“ 8,7% pe an, până la 81 de miliarde de euro. Evident că deficitul comercial se va majora și el, la 14,3 miliarde de euro la sfârșitul anului curent față de 12,5 miliarde de euro la 31 decembrie 2017. Cu toate acestea, cred experții CNP, deficitul de cont curent va scădea în 2018 la 2,6% din PIB față de 2,8% din PIB anul trecut.

Semnale de alarmă

Nu toată lumea privește cu ochi buni aceste prognoze.

„Creșterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creșterea salariilor și diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcționa doar pe termen scurt. Dacă avem o majorare a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci vor crește deficitul comercial și cel al contului curent“, spunea la finele lui 2017 președintele Consiliul Fiscal, Ionuț Dumitru. În viziunea CNP, lefurile vor continua să se majoreze și în 2018. Salariul mediu net ar urma să atingă 2.614 lei pe lună, cu 11% mai mult decât în 2017. Asta în timp ce numărul mediu de salariați ar trebui să urce cu 4,2%, până la 5,14 milioane, iar rata medie a șomajului ar scădea la 3,9%. Totuși, deși pentru angajați veștile sunt bune, experții atrag atenția asupra unor riscuri. „Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecințe grave asupra prețurilor bunurilor și asupra competitivității“, explica recent Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la Banca Națională a României.

Un buget ca-n povești

Optimismul debordant al guvernanților se manifestă și în ceea ce privește bugetul pe noul an. Astfel, veniturile bugetului de stat ar urma să fie de 141 de miliarde de lei, cu nu mai puțin de 22% (sau 26 de miliarde de lei) mai mult decât în 2017. Asta în ciuda unei scăderi asumate de aproape cinci miliarde de lei la încasările din impozitul pe venit și profit plătit de persoanele fizice. Echipa de la Palatul Victoria se bazează pe o creștere de 16% a încasărilor din TVA (respectiv 8,5 miliarde de lei în plus față de 2017) și cu 13% a celor din accize (adică 3,3 miliarde de lei mai mult față de anul precedent). Ambele prognoze sunt cel puțin șubrede, dar cea privind accizele este de-a dreptul ilogică: în ciuda reintroducerii supra-accizei la carburanții auto, s-au încasat din această sursă în 2017 cu 300 de milioane de lei mai puțin decât în 2016. Guvernul ia în calcul pentru 2018 și o creștere cu 15% (plus trei miliarde de lei) a sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate în cadrul proiectelor cu finanțare europeană. Având în vedere ritmul de melc în care se desfășoară în ultima vreme proiectele de infrastructură și numeroasele licitații și șantiere blocate de birocrație, și această prevedere s-ar putea dovedi hiperoptimistă.

 

Între dorințe și realitate

La fel de iluzorie s-ar putea să fie și dorința de a cheltui cu 23% mai mulți bani (respectiv 5,4 miliarde de lei în plus) pentru proiectele cu finanțare de la Bruxelles. Totuși, măcar la un capitol legea bugetului este sinceră: cheltuielile de capital (respectiv investițiile din sursele proprii ale Guvernului) și cheltuielile cu bunuri și servicii vor crește cu numai 7% fiecare anul acesta față de 2017. Raportat la PIB-ul din anul corespunzător, este de fapt vorba de o ușoară scădere. Cea mai spectaculoasă schimbare față de 2017 este în ceea ce privește cheltuielile cu personalul bugetar: de la 24 de miliarde de lei

în 2017 acestea ar urma să ajungă la aproape 44 de miliarde de lei anul acesta, respectiv o majorare cu 82%. Una peste alta, luând în calcul și bugetele de asigurări și pe cele ale administrației publice locale, se estimează pentru 2018 un deficit de 2,97% din PIB. Care, spune senatorul PNL Florin Cîțu, „ignoră total cea mai recentă recomandare a Comisiei Europene de ajustare a acestuia cu 0,8% din PIB“. În plus, cel mai probabil că se va întâmpla la fel ca în 2017 – pentru a se încadra în ținta de deficit, guvernanții vor sacrifica cheltuielile cu investițiile publice, care se vor situa astfel la un nivel mai mic decât cel de anul care tocmai s-a încheiat. Cu toate aceste critici și neclarități, premierul Mihai Tudose este senin. „În pofida tuturor criticilor și a corului bocitoarelor, este un proiect bun, într-un an bun, bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puțin decât pesimiste, aș putea spune, pentru că avem în vedere o creștere economică de doar 5,5%, în condițiile în care toată lumea prognozează o creștere mai mare a PIB-ului. Nu trebuie uitat că este pentru prima dată când PIB-ul României depășește 200 de miliarde de euro“, a declarat acesta.

Sub semnul întrebării

Și alte date economice au dat naștere unor controverse. Cum vor arăta, de pildă, prețurile în anul care tocmai a început? Comisia Națională de Prognoză crede că ele vor crește, în medie, cu 3,1%, adică aproximativ la fel ca în 2017. Totuși, BNR este mai puțin încrezătoare și estimează pentru următoarele 12 luni o inflație mai mare, de 3,2%-3,9%. Indiferent de cine va avea dreptate, în decembrie 2018 produsele și serviciile vor fi cu aproape șapte procente mai scumpe decât în ianuarie 2017. Asta după ce în perioada ianuarie 2015-decembrie 2016 ele se ieftiniseră cu mai mult de 2%. Iar rata inflației va avea impact evident și asupra dobânzilor bancare. Dacă cei cu depozite în lei probabil că vor beneficia de o majorare a câștigurilor nominale, cei cu credite vor scoate din buzunare semnificativ mai mulți bani. O creștere a indicelui ROBOR cu două puncte procentuale înseamnă o majorare a ratei lunare cu circa 5%.

 

Mers pe sârmă

Contradictorii sunt și viziunile asupra cursului de schimb al monedei naționale. Cei de la CNP văd un curs mediu leu-euro de 4,56 în acest an. Proiecția este în contradicție cu estimările analiștilor și economiștilor-șefi ai principalelor bănci, care cred că vom avea mai degrabă un curs mediu apropiat de 4,7 lei pentru un euro. În ceață sunt învăluite și investițiile străine directe (ISD). În primele zece luni ale anului trecut, ele au atins 4,1 miliarde de euro, cu 17% mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2016, arată datele BNR. Totuși, având în vedere că între decizia unei investiții și momentul în care banii ajung în România trec uneori luni sau chiar și ani, efectele măsurilor fiscale controversate și ale atitudinii negative ale Puterii față de capitalul străin se vor vedea cel mai probabil exact în cursul acestui an. Când s-ar putea să asistăm la o reducere semnificativă a ISD. Asta, desigur, dacă nu se schimbă semnificativ atitudinea Guvernului față de mediul de afaceri.