Romanii au cheltuit pe bunuri de larg consum (FMCG), respectiv produse alimentare, bauturi si produse nealimentare, de doua ori mai mult in anul 2005, fata de 2001, rezulta din monitorizarile GfK Romania.
Faptul ca, in prezent, o familie din Romania cheltuieste de doua ori mai mult pe aceleasi produse de larg consum, fata de acum cinci ani, ar putea avea doua cauze: fie cumpara mai des, fie suma platita la un act de cumparare este mai mare.
“Realitatea este, ca de multe ori, undeva la mijloc: aceleasi produse se cumpara si mai des, dar se si cheltuieste mai mult la o singura achizitie”, afirma Raluca Raschip, consumer tracking manager la GfK Romania – Institut de Cercetare de Piata. “Pentru cosul de produse FMCG analizat, frecventa de cumparare a crescut cu 9%, in timp ce suma platita la un act de cumparare este mai mare cu 86%. Asadar, balanta inclina catre a doua cauza”, precizeaza Raluca Raschip.
De la o grupa de produse la alta, observam diferente ce reflecta o schimbare a comportamentului de cumparare. De exemplu, in cazul alimentelor, frecventa de achizitie a crescut cel mai mult, cu 18%, iar cheltuiala pe act de cumparare, cu 67%. La polul opus se situeaza produsele nealimentare – de curatenie in gospodarie si cele destinate ingrijirii si igienei personale -, pentru care frecventa de cumparare a crescut doar cu 1%, in timp ce valoarea cumparaturii s-a majorat cu 98%.
Printre categoriile care au prezentat cele mai mari cresteri valorice s-au remarcat: pastele fainoase, biscuitii, maioneza, iaurturile, sucurile necarbonatate, ceaiurile, balsamul de rufe, dedurizantii apei si produsele de curatenie de uz universal.
In dorinta de a afla care sunt familiile ce constituie motorul de crestere al consumului, analistii GfK au segmentat gospodariile in trei mari grupe, in functie de cheltuielile pe care acestea le fac pentru categoria FMCG. Cele trei grupe au fost denumite generic: “heavy”, “medium” si “light”.
Desigur, cresterea semnificativa a consumului nu poate fi explicata prin evolutia unui singur segment, toate trei contribuind la acest lucru intr-o masura mai mica sau mai mare. Astfel, in perioada analizata, cheltuielile au sporit cu 118% pentru consumatorii “heavy”, cu 78% pentru cei “medium” si cu 69% pentru categoria “light”. Altfel spus, o gospodarie apartinand grupului “heavy” a cheltuit, in anul 2005, de 2,1 ori mai mult pe aceleasi produse fata de cea “medium” si de 4,8 ori mai mult fata de segmentul “light” (fata de 1,7, respectiv de 3,7 ori, in 2001).
Diferentele dintre urban si rural se accentueaza
“Comparand profilurile socio-demografice din anii 2005 si 2001 ale consumatorilor heavy, observam ca diferenta dintre mediul urban si cel rural se accentueaza – gospodariile de la oras devenind din ce in ce mai importante pentru acest segment, in frunte cu populatia Bucurestiului, care se diferentiaza si mai mult si care joaca un rol major din acest punct de vedere. Pe de alta parte, familiile care locuiesc in orasele mici (intre 10.000 si 50.000 de locuitori) sunt foarte bine reprezentate in segmentul medium, iar cele din mediul rural, in cel light”, adauga Raluca Raschip.
Daca, la nivel national, ponderea comertului modern a fost, anul trecut, de 25%, in randul segmentului “heavy” aceasta a fost de 28%, iar pentru celelalte doua segmente, de 18%, respectiv 12%. Se constata insa anumite diferente intre tipurile de magazine ce formeaza comertul modern, cu exceptia celor de tip discount, care performeaza aproximativ la fel in toate cele trei grupe de consumatori.
Referindu-se la fascinatia romanilor fata de marile magazine si la modul rapid in care ei s-au conditionat la oferta supermarketurilor si hipermarketurilor, psihologul Aurora Liiceanu constata: “Obisnuiti, pana in anul 1990, sa traiasca izolat si sa ramana prizonieri ai socializarii interne, de neam si rude, proprie mediului rural, neputandu-si dezvolta urbanitatea si regulile ei, manati de saracie si de mica solidaritate a supravietuirii, de suspiciune si control social, romanii au fost foarte vulnerabili la surasul publicitar si la sclipirile consumerismului.”
In concluzie, cheltuim pe aceleasi produse de larg consum de doua ori mai mult decat in urma cu cinci ani.
Andi Dumitrescu, director general la GfK Romania – Institut de Cercetare de Piata, trece in revista principalii factori care au condus la aceasta crestere a cheltuielilor gospodariilor: “Este vorba, in primul rand, de asa numita “liberalizare a creditelor”, in special in zona de bunuri de folosinta indelungata, ceea ce a permis disponibilizarea unor sume mai mari pentru bunurile de larg consum. Fenomenul cardurilor bancare, in special overdraftul, si, mai nou, cardul de credit, este un alt factor care a influentat pozitiv consumul. Pe de alta parte, incepand cu anul 2002, cresterea veniturilor nete a depasit si a ramas permanent peste rata inflatiei. Dezvoltarea comertului modern, care presupune oferta diversificata, preturi mai accesibile, oferte promotionale etc., precum si banii trimisi in tara de romanii care lucreaza in strainatate au avut, de asemenea, o contributie importanta la dublarea cheltuielilor intre anii 2001 si 2005”, conchide Andi Dumitrescu.
Spre sfarsitul anului 2004, s-a inregistrat o crestere a increderii populatiei, ceea ce a influentat consumul. Din pacate, in Romania, acest indicator este in stransa legatura cu evenimentele politice, cum ar fi alegerile.
Raluca Raschip,
consumer tracking manager, GfK Romania – Institut de Cercetare de Piata
