Toate aceste vaccinuri trebuie compensate printr-un mecanism similar cu medicamentele care sunt compensate, însă ele nu pot fi evaluate la fel ca un medicament, a spus Rafila pentru DC News.

Nu numai copii trebuie să beneficeze gratuit de vaccinare

„Legea vaccinării cred că ar rezolva încă o problemă legată de finanțarea programului de vaccinare. În momentul de față, vaccinurile sunt gratuite pentru toți copiii din România în cadrul acestui program. Având în vedere, însă, prioritățile de sănătate publică, este evident că sunt multe alte categorii de persoane care ar trebui să beneficieze de vaccin. Vă dau câteva exemple: fetele în vârstă de 18, 20 ani, care ar trebui să beneficieze de vaccinurile HPV, adulții care ar trebui să beneficieze o dată la zece ani de vaccinul DTP. De asemenea, persoanele vârstnice cu afecțiuni pulmonare cronice, care ar trebui să poată să beneficieze de vaccinul pneumococci, a subliniat Alexandru Rafila.

Provaccinare

”La vaccinuri nu măsurăm eficacitatea terapeutică, ca la medicamente, ci măsurăm eficacitatea în ceea ce privește prevenirea bolilor în sistemul de sănătate publică. Și, atunci, compensarea vaccinurilor cred că este unul dintre elementele care va încuraja vaccinarea în general și atitudinea pozitivă pentru vaccinare”, a spus, Prof. Dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și membru în Comitetul Executiv al OMS.

Un exemplu demn de urmat

„În țările din Uniunea Europeană, vaccinurile sunt compensate pentru foarte multe categorii de vârstă. Nu discut despre nivelul de compensare, acest lucru îl poate stabili Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ci discut despre un principiu care trebuie implementat și în țara noastră”, a adăugat Alexandru Rafila.

Legea vaccinării trebuie aprobată

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a pledat și pentru adoptarea legii vaccinării, evidenţiind faptul că, în ultimii ani, în România, acoperirea vaccinală a înregistrat scăderi constante. „Legea vaccinării este absolut necesară. A stat prea mult timp în Parlament fără să existe o decizie finală. În momentul de faţă ea a fost aprobată de Senatul României, a fost adoptată de Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor. Este momentul ca ea să fie adoptată de plenul Camerei Deputaţilor”, a afirmat Rafila.

Scade acoperirea vaccinală

El a menţionat că în România se fac de mai mulţi ani demersuri pentru promovarea unei legi în domeniu, după ce, începând cu anul 2009, acoperirea vaccinală a scăzut în mod constant. „În România, la fel ca în ţări dezvoltate din vestul Europei – mă refer la Franţa, la Germania, la Italia – acoperirea vaccinală a înregistrat scăderi constante de-a lungul timpului, iar acest lucru a impus dezvoltarea unei legislaţii care să acopere această inconsistenţă a programelor de vaccinare, încât să ajungem la nivelurile pe care le recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru copii, adică 95% acoperire vaccinală – nivel care asigură protecţia, practic, împotriva bolilor transmisibile prevenibile prin vaccinare”, a spus el. Rafila a arătat că ţările nordice, precum Danemarca, nu au astfel de legislaţie, deoarece au o acoperire vaccinală de 95-98%.

Ravagiile rujeolei

„Nici în România nu a fost nevoie de o astfel de lege, dar din anul 2009, în mod constant, acoperirea vaccinală a scăzut cu 10-15 procente şi în ziua de azi, de exemplu, pentru vaccinul rujeolic avem acoperire de circa 85% la doza I, care se administrează la vârsta de un an. Însă la doza a doua, care se administrează la vârsta de cinci ani, avem o acoperire vaccinală în jur de 65%. Acest lucru a determinat în România, de patru ani de zile, să asistăm la o epidemie de rujeolă care a făcut 20.000 de îmbolnăviri, a produs şi 64 de decese şi ne aşteptăm să apară şi complicaţii tardive ale acestor îmbolnăviri de rujeolă”, a afirmat Rafila.

Nu putem stoca

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a menţionat că este nevoie de o lege a vaccinării pentru că, în momentul de faţă, în România nu este posibilă stocarea vaccinurilor pentru o perioadă mai îndelungată. „În ciuda faptului că Ministerul Sănătăţii a lansat proceduri de achiziţie publică, nu s-a reuşit achiziţionarea de vaccinuri, pentru că există o criză de vaccinuri la nivel global, mai ales pentru unele dintre ele. Mai mult, chiar s-a schimbat programul de vaccinare, ca să se adapteze la disponibilităţile pieţei, nu neapărat la nevoile de sănătate publică”, a arătat el.

Difterie, rubeolă, tetanos

Rafila a vorbit şi despre responsabilitatea medicilor de familie, a medicilor pediatri, a medicilor epidemiologi, dar şi a Ministerului Sănătăţii, pentru asigurarea la timp a tuturor vaccinurilor din programul naţional. De asemenea, a menţionat responsabilitatea părinţilor, în condiţiile în care copiii nevaccinaţi riscă să îi îmbolnăvească şi pe ceilalţi, chiar dacă aceştia au fost vaccinaţi. „Vaccinul nu este unul perfect, nu există un vaccin perfect care să producă imunitate 100% şi, în ciuda administrării vaccinului, va rămâne un mic procent de copii care nu sunt imuni în faţa bolii. Şi atunci, dacă scădem acoperirea vaccinală sub 95% – care reprezintă ţinta OMS – este posibilă răspândirea în focare epidemice a bolii prevenibile prin vaccinare. Cred că acest lucru s-a întâmplat în cazul epidemiei de rujeolă. România înregistrează şi numeroase cazuri de rubeolă, numeroase cazuri de tuse convulsivă, cazuri de tetanos. Difteria este la graniţele României. S-au înregistrat cazuri de difterie în Ucraina şi lucrul acesta trebuie foarte clar ştiut pentru că difteria, la o populaţie care nu este protejată – mai ales populaţie infantilă – este o boală care poate produce ravagii”, a spus Rafila.

Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii online „Săptămâna mondială a imunizării – săptămâna speranței în lupta cu epidemiile”, organizată de trustul de presă DC Media Group pe 24 aprilie.