„În linie cu exercițiul anterior (iunie 2018), primele trei riscuri cu potențial sistemic ridicat la adresa sectorului bancar autohton se mențin aceleași, însă, ordinea acestora s-a schimbat”, menționează „Sondajul trimestrial privind riscurile sistemice”, ediția septembrie 2018, Anul II, nr. 4, realizat de BNR.

Astfel, primele trei riscuri, după importanța acestora, sunt următoarele: (1) riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluțiilor externe; (2) cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar; (3) riscul de creștere a costului de finanţare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii mondei naționale cu efecte negative asupra capacităţii de plată a debitorilor, în special a populaţiei și IMM.

„Conform opiniilor instituțiilor de credit, nivelul curent al acestor trei riscuri este ridicat, iar posibilele efecte negative ce pot apărea sunt relativ dificil de gestionat de către acestea”, mai arată sondajul citat.

În linie cu evaluările instituțiilor de credit, BNR a identificat în cadrul „Raportului asupra stabilității financiare”, ediția din decembrie 2018, riscul de scădere a încrederii investitorilor în economiile emergente ca fiind cel mai important.

„Acesta este de așteptat să crească în perioada următoare, având în vedere contextul actual internaţional, caracterizat de reluarea episoadelor de volatilitate înaltă pe pieţele financiare, pe fondul majorării incertitudinilor privind acordurile comerciale globale, efectelor normalizării politicilor monetare în țările dezvoltate, accentuării tensiunilor geopolitice, iar la nivel european, de procesul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană și îndatorarea în creștere a sectorului privat, respectiv a celui public. În aceste condiţii, calibrarea adecvată a mixului de politici interne, păstrarea echilibrelor macroeconomice în bună ordine și evitarea supraîndatorării sunt necesare pentru ca România să beneficieze în continuare de o discriminare pozitivă din partea investitorilor în perioadele de turbulență”, indică „Sondajul trimestrial privind riscurile sistemice”, din septembrie 2018.

 

Următorul risc sistemic ridicat identificat de instituțiile de credit este cel asociat inovației financiare și provocărilor la adresa securității cibernetice. Comparativ cu exercițiul anterior, acest risc a fost evaluat în creștere după importanță, urcând de pe poziția șase pe poziția patru, însă probabilitatea de apariție, impactul potențial și capacitatea de gestionare au fost menținute relativ constante.

Riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială rămâne ridicat, însă, coboară de pe poziția patru pe poziția cinci în cadrul exercițiului curent, probabilitatea de apariție, impactul potențial și capacitatea de gestionare rămânând relativ constante. Similar evaluării instituțiilor de credit, BNR a revizuit, de asemenea, în ușoară scădere acest risc în cadrul Raportului asupra stabilității financiare, ediția din decembrie 2018.

„Riscul sistemic generat de creșterea preţurilor imobiliare are în prezent o intensitate redusă și în scădere, pe fondul unei evoluţii mai temperate a preţurilor, cât și a încetinirii activităţii pieţei imobiliare din ultima perioadă (numărul de tranzacţii s-a diminuat, iar durata de vânzare a unei locuinţe a crescut)”, detaliază sondajul BNR.

Băncile au încadrat în categoria riscurilor sistemice medii următoarele riscuri: (i) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, (ii) riscul provenind din creșterea accelerată a creditării populației, (iii) riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public și (iv) riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a sectorului companiilor nefinanciare.

„Din perspectiva instituțiilor de credit, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este în cadrul exercițiului curent unul moderat, fiind revizuit în scădere comparativ cu exercițiul anterior, când acest risc a fost considerat drept unul ridicat. Spre deosebire de această reevaluare din partea băncilor autohtone, BNR a menţinut constant acest risc în cadrul Raportului asupra stabilității financiare, ediția din decembrie 2018. Riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se menține la un nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei. Având în vedere tendința de normalizare a politicii monetare la nivel mondial, ratele de dobândă se vor majora față de minimele istorice atinse, putând pune presiune asupra capacității de rambursare a debitorilor. Menținerea unor standarde de creditare prudențiale ale băncilor în această perioadă de creștere a veniturilor și expansiune economică este esențială pentru limitarea viitoarelor expuneri neperformante în cazul unor evoluții adverse ale economiei”, explică sondajul citat.

 

Ultimele trei riscuri s-au menţinut pe aceleași poziții comparativ cu exercițiul trecut, iar atât nivelul curent al riscurilor, cât și capactitatea instituțiilor de credit de a gestiona eventuale efecte negative care ar putea decurge din aceste trei riscuri au rămas relativ neschimbate.

În cadrul exercițiului curent, instituțiile de credit au fost consultate pe tema Brexit, respectiv cu privire la caracterul sistemic al acestui eveniment asupra sistemului financiar din România și posibilele implicații pentru următoarele 12 luni, ca urmare a procesului de ieșire a Marii Britanii din UE. În unanimitate, băncile respondente au considerat că Brexit-ul nu va avea un impact semnificativ asupra sistemului financiar românesc.

La chestionarul BNR privind riscurile sistemice au răspuns cele mai importante 12 bănci din sistem după valoarea activelor, care dețineau circa 87% din activele totale ale sectorului bancar în luna septembrie 2018. Chestionarul este adresat persoanelor cu atribuţii de conducere din cadrul departamentelor de administrare a riscului ale acestor instituții.

Mecanismul analizei este următorul: pornind de la o serie de riscuri care pot fi considerate sistemice se solicită instituţiilor de credit participante o ierarhizare a respectivelor riscuri după importanța posibilelor consecințe asupra sistemului financiar. Totodată, instituţiile de credit evaluează care este capacitatea lor de a face față consecințelor în ipoteza concretizării riscului și care este probabilitatea de apariție a riscului sistemic. De asemenea, instituţiile de credit au posibilitatea să propună ele însele riscuri care, în opinia lor, sunt sistemice. Metoda de agregare a răspunsurilor băncilor cu privire la cele trei elemente ale riscurilor (probabilitatea de apariţie, severitatea impactului și capacitatea de gestionare a riscului) este media ponderată, factorul de ponderare fiind cota de piaţă a activelor. Scala folosită este de la 1 la 9, unde valoarea 1 reprezintă un risc cu o probabilitate de apariție nesemnificativă / fără probleme în a fi gestionat, iar valoarea 9 desemnează un risc cu o probabilitate de apariție sigură / care nu poate fi gestionat.

 

„Riscurile la adresa stabilității financiare globale rămân semnificative. În perioada imediat următoare, acestea sunt evaluate la un nivel moderat, cu potenţial de creștere importantă, în timp ce pe termen lung sunt considerate la un nivel ridicat”, menționează „Sondaj trimestrial privind riscurile sistemice”, ediția septembrie 2018, Anul II, nr. 4, care citează „Global Financial Stability Report: A Decade after the Global Financial Crisis: Are We Safer?”, realizat de Fondul Monetar Internațional (FMI), în octombrie 2018.

Principalele riscuri identificate se referă la: (i) modificarea primei de risc pe pieţele financiare internaţionale și riscul de contagiune în cazul piețelor emergente pe fondul normalizării politicii monetare în economiile avansate, respectiv înăspririi bruște a condițiilor de finanțare la nivel global; (ii) îndatorarea în creștere la nivelul sectorului public și a celui privat; (iii) incertitudinile (geo)politice, în contextul intensificării tensiunilor comerciale și adoptării de politici protecţioniste, respectiv al procesului de ieșire al Marii Britanii din Uniunea Europeană; (iv) riscul de lichiditate și efectul de contagiune dinspre sectorul bancar paralel către sistemul financiar; (v) amplificarea fenomenului cripto-activelor și riscurile asociate securității cibernetice, noilor tehnologii financiare (FinTech) și altor astfel de activități desfășurate în afara ariilor de reglementare prudențială.

Te-ar putea interesa și: