Proiectul promovat de ministrul Rovana Plumb pune din nou în pericol independenţa Autorităţii de Audit de la Curtea de Conturi şi creează premisa ca o parte dintre programele operaţionale cu fonduri europene să fie blocate, susține G4media

Proiectul de OUG, pus în dezbatere publică, urmărește modificarea ordonanţei 66/ 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice. Prima prevedere controversată vizează Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi, instituţie independentă. Prin modificarile aduse la art. 2 alin.1 lit.x, art. 5 lit. c şi la art 58 alin.2 lit a, Guvernul își reia intenția de a ataca în contencios administrativ rapoartele Autorității de Audit. Guvernul a mai promovat o dată această inițiativă, în proiectul de modificare a Legii Curtii de Conturi, când Comisia Europeană i-a avertizat direct pe preşedintii celor două camere ale Parlamentului cu privire la riscurile de blocare a programelor operaţionale, modificările fiind văzute ca afectând independenţa Autoritatii de Audit (G4Media.ro a scris pe larg la acel moment). La momentul adoptării în Senat, proiectul a fost adoptat eliminând toate prevederile care vizau Autoritatea de Audit.
Pe un anumit dosar de accesare de fonduri europene, Autoritatea de Audit întocmește un raport în privinţa modului în care au fost alocaţi şi cheltuiţi banii şi a respectării legislaţiei. Documentul nu se încadrează în categoria actelor administrative. Mai exact, dacă se constata o neregulă într-o procedură de accesare a fondurilor europene, e întocmit acest raport, iar cel asupra căruia i se gaseau nereguli are posibilitatea să parcurgă o procedură de mediere cu cel care realiza raportul. După această procedură, raportul de audit pleacă spre Comisia Europeană, care decide măsurile care se impun şi dacă este cazul să aplice corecţii financiare pentru că nu au fost respectate procedurile. Actul emis de autoritatea de audit nu poate fi atacat în instanţa de contencios administrativ, pe această problemă existând o practică judiciară constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În instanţă, poate fi atacată doar decizia Comisiei prin care erau dispuse anumite măsuri, la finalul procedurii de evaluare.
Ce s-ar schimba: Guvernul vrea ca, prin modificările la OUG 66/ 2011, să permită atacarea acestui raport înainte să plece la Comisie, lucru care ar îngreuna procedura şi ar da naștere unor situaţii paradoxale. Mai exact, există posibilitatea ca o instanţă să suspende un act administrativ prin care se constată o neregulă, de exemplu aplicarea unei corecţii, apoi Comisia să decidă că din punctul de vedere al ei, finanţatorul, documentul este corect şi să dispună corecţia respectivă. Cu toate că instanţa a dispus suspendarea actului, în această situaţie, Comisia va aplica sancţiunea, iar banii vor fi platiti din bugetul de stat.
O altă prevedere controversată este în art. 38 al proiectului. Acesta prevede suspendarea executării titlurilor de creanţă o dată cu contestarea lor administrativă. Pe legea Contenciosului Administrativ suspendarea o poate da doar instanţa de judecată şi doar dacă constată motive temeinice. Altfel, titlul devine executoriu în 30 de zile de la comunicare. Mai exact, dacă împotriva ei se constată că trebuie să plătească o corecţie, beneficiarul fondurilor europene poate cere administrativ să i se suspende un actul prin care i se impune corecţia până la finalizarea anchetei. Experţii spun că, astfel, se ajunge ca banii să rămână la beneficiar sau contractor, iar, până la urmă, corecțiile să fie decontate din bugetul de stat.

 

Te-ar putea interesa și: