Stabilitatea politică de care a beneficiat Germania timp de aproape 16 ani pare să că se va încheia brusc şi deocamdată nu este foarte clar ce va lăsa Angela Merkel în urma ei.

Cine îi va lua locul Angelei Merkel în fruntea Cancelariei Federale şi ce alianţe s-ar putea face pentru guvernare?

Actualul cancelar al Germaniei se pregăteşte să renunţe la această funcţie şi, până acum, era clar doar că Merkel nu va mai candida şi îşi va lăsa succesorul, Armin Laschet, să se lupte în alegerile federale din luna septembrie. CDU (Uniunea Creştin Democrată), formaţiunea Angelei Merkel, şi CSU (Uniunea Creştin Socială – filiala bavareză a CDU) ar continua să fie forţa dominantă în politica germană, însă un sondaj recent a aruncat totul în aer: Verzii ar avea 7 procente în faţa CDU!

Cei din CDU nu par îngrijoraţi, în declaraţiilor lor oficiale, şi spun că această popularitate este legată de circumstanţe de moment şi urmează să scadă în curând. Verzii au confirmat-o recent pe Annalena Baerbock drept candidatul formaţiunii pentru postul de cancelar.

Viitoarea coaliţie guvernamentală ar putea, cel mai probabil, să-i includă şi pe Verzi, având în vedere că CDU nu are multe opţiuni în privinţa partenerilor, consideră analiştii din domeniu, potrivit unei analize CNN.

Sfârşitul unei ere la Bruxelles

Politica Germaniei nu s-ar schimba oricum radical, pentru că CDU a adoptat multe dintre politicile Verzilor în ultimii ani. În plus, unul dintre liderii Verzilor, Cem Özdemir, a dat asigurări că formaţiunea sa nu va schimba în mod radical politicile ţării referitoare la NATO, Uniunea Europeană și nici sprijinul acordat Israelului, trei probleme ce au generat discuţii aprige în trecut.

Pe de altă parte, o victorie a Verzilor ar marca sfârșitul simbolic al unei ere la Bruxelles. Dacă nu ar mai exista un conservator de centru-dreapta drept cancelar al Germaniei, ar fi un semnal foarte puternic că partidele tradiţionale europene stau sub semnul unui viitor nesigur.

Diplomații și oficialii refuză să vorbească deschis despre cum se prezintă acum CDU: slăbit față de acum cinci ani în urmă și arătând foarte diferit.

“La drept vorbind, von der Leyen ar putea fi luată cu ușurință drept o membră a Partidului Verzilor, dacă te iei după convingerile sale”, spune un diplomat german, sub protecţia anonimatului.

Adevărata criză ar putea veni în urma prezidenţialelor din Franţa

O coaliţie între Verzi şi CDU-CSU în Germania ar fi probabil foarte stabilă, consideră multe voci de la Bruxelles, însă adevăratul vulcan ce stă să explodeze în politica europeană este reprezentat de alegerile prezidenţiale din Franţa.

Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, ar avea un procent în faţa actualului preşedinte Emmanuel Macron, indică un sondaj recent al Politico. Actualul lider francez pare să fi luat deja atitudini mai aproape de Le Pen în unele probleme precum imigraţia. Macron a fost deja acuzat de islamofobie pentru modul în care înțelege să combată radicalismul.

Analiştii consideră că, pentru ca totul să funcţioneze cum trebuie la Bruxelles, Germania şi Franţa trebuie să fie de aceeaşi parte a baricadei. Iar un guvern compus din Verzi şi CDU în Germania şi o Franţă condusă de Marine Le Pen ar face colaborarea dintre cele două state foarte dificilă.

“Pericolul este mai mare decât în crizele din zona euro”

“E greu de conceput că o Germanie progresistă, vădit pro-europeană, și o Franță naționalistă ar putea cădea de acord în privința unor teme majore, cum ar fi politica față de China și Rusia”, spune un diplomat european.

Nu e un secret că Marine Le Pen are legături cu Vladimir Putin și ar putea deveni o problemă majoră dacă ea va bloca, de exemplu, încercările Europei de a lua măsuri în cazul unui comportament agresiv al Rusiei în Ucraina sau pentru modul în care Moscova îi tratează pe reprezentanții opoziției, precum Aleksei Navalnîi.

“Deja am văzut mari fisuri între Franța și Germania, avându-l în frunte pe Macron. Ce s-ar întâmpla în cazul în care Le Pen ar fi la conducere nu se poate ști. Cred că oamenii sunt prea paralizați de frica de a se gândi la asta, dar în realitate, pericolul este mai mare decât în crizele din zona euro”, este de părere Cathryn Clüver Ashbrook, politolog la Harvard Kennedy School.

Sursă foto: Dreamstime