Prin noua lege valabilă în mediile de socializare, parlamentul german le va impune platformelor online ca Facebook, Twitter & Co. să şteargă anumite postări începând din luna octombrie. Până acum decizia le aparţinea exclusiv operatorilor de reţea din SUA şi era o chestiune de bunăvoinţă. 

În orice caz, postările nu vor fi şterse automat ci numai în urma reclamaţiilor, cel puţin aşa prevede legea. Noile reglementări sunt menite să asigure posibilitatea persoanei de a se apăra într-un mod mult mai simplu. Pe de o parte, firmele vor fi obligate să dispună de un centru de reclamaţii profesional. Linia de asistenţă telefonică, amânările şi consolările vor dispărea. Pe de alta, utilizatorii vor putea dispune de un temei juridic.

Ceea ce este valabil în cazul persoanelor fizice ar trebui, cu mici modificări, să se aplice şi în cazul autorităţilor sau instanţelor judecătoreşti. Facebook şi celelalte platforme similare vor fi nevoite să desemneze persoane de contact care să preia reclamaţii sau cereri. Până acum aşa ceva n-a existat.  

Respectarea termenelor-limită

După înregistrarea plângerii, în cazuri evidente, operatorii de reţea sunt obligaţi să şteargă postarea într-un interval de 24 de ore. Dacă situaţia este neclară, operatorii au la dispoziţie o săptămână să transfere cazul spre analizare unei autorităţi publice. „Autoreglementare reglementată” i se spune în jargonul funcţionarilor germani. Statul speră că o parte terţă se va ocupa de respectarea Constituţiei. 

Această autoritate nouă ce urmează să fie înfiinţată va fi formată din reprezentanţi ai firmelor particulare şi experţi independenţi. Viitoarea instituţie va putea analiza cazurile rapid, dar fără impunerea unui termen-limită. Astfel, firmele vor putea transfera altcuiva răspunderea ştergerii sau păstrării unei postări. O alternativă convenabilă mai ales în condiţiile în care operatorul care nu şterge postările inadecvate riscă o amendă de până la 5 milioane de euro. Repetarea faptei se pedepseşte cu amendă de până la 50 de milioane de euro.

O lege controversată

 

În ultimele săptămâni, în Germania, au existat discuţii aprinse pe marginea noilor reglementări. Mai ales două puncte din noua lege i-au agitat pe activiştii din reţea, pe politicieni şi pe internauţi. Cum rămâne cu libertatea de opinie, garantată prin Constituţie? Şi de ce îi însărcinează statul pe marii antreprenori internaţionali cu respectarea legii când această atribuţie le revine poliţiei şi tribunalelor?

Multă vreme n-a fost limpede dacă marea coaliţie de la Berlin (SPD-CDU/CSU) va adopta legea. Nici măcar parlamentarii germani nu s-au simţit confortabil cu noua propunere legislativă. Mai multe expertize juridice le-au confirmat temerile că noile reglementări sunt împotriva Constituţiei. În plus, presiunea lobby-iştilor din mediul online contra legii a fost imensă.

Pe 30 iunie Bundestag-ul german a decis asupra unei versiuni revizuite. Din lista abaterilor penale au fost eliminate fapte ca „defăimarea preşedintelui, a statului, a simbolurilor sale şi a instituţiilor”. O altă modificare a proiectului este legată de preconizata „autoreglementare reglementată”. CDU şi CSU s-au impus în această privinţă. În prima fază, proiectul ministrului federal al justiţiei, Heiko Maas, nu făcea nicio referire la acest aspect. Pe ultima sută de metri, condamnabile au devenit şi „imaginile denigratoare”, conform noii legi.

În total, lista conţine mai mult de o duzină de infracţiuni, printre altele tulburarea ordinii publice, instigarea la infracţiune, hărţuirea sexuală, constituirea de organizaţii teroriste, ofensarea comunităţilor religioase şi altele. Opinia publică din Germania a numit noua lege „Legea contra discursului instigator”. Denumirea e uşor derutantă fiindcă discursul instigator nu este un termen relevant în codul penal german. Mai mult, în mediile de socializare legea interzice mai multe lucruri faţă de ceea ce înţelege omul de rând prin „discurs instigator”.  

Roboţi care vor şterge postările?

Mulţi critici ai legii se tem că, pe viitor, operatorii de reţea nu vor acţiona în urma plângerilor, ci vor folosi roboţi pentru eliminarea mesajelor incomode. Serialul de televiziune american „Incorporated” dezvăluie, în prezent, cum ar arăta lumea dacă nu statul ci marile concerne hi-tech şi algoritmii acestora ar avea puterea. Să fie doar science fiction?

 

Noua lege va fi aplicată începând cu 1 octombrie şi este valabilă numai în cazul marilor operatori social media cu cel puţin 2 milioane de utilizatori şi minimum 100 de plângeri înregistrate anual. Noii antreprenori în domeniu nu sunt afectaţi, în prima fază. Însă firma care va creşte va avea la dispoziţie 3 luni pentru a-şi înfiinţa un centru de reclamaţii şi este liberă să adere la conceptul de „autoreglementare”. Limpede rămâne următorul aspect: cine va dori să facă o afacere din „discursul instigator” va trebui să se gândească bine înainte. Sau să mai aştepte.

Legea va ajunge oricum în instanţe şi, probabil, va fi reajustată – susţin mulţi observatori de la Berlin. Sfârşitul perioadei legislative se apropie aşa încât graba a fost mare.