'Acea rată de schimb minimală de 1,20 stabilită cred că acum 3-4 ani (de Banca Centrală a Elveţiei n.r.) a fost o modalitate de a opri o supraevaluare a monedei, care era una de refugiu mai ales în Europa. Această supraevalure avea un impact direct asupra jumătăţii economiei reale a Elveţiei. Economia financiară a Elveţiei este o economie bine susţinută de fonduri. Cea reală depinde de rata de schimb', a explicat Mitroi.

Potrivit acestuia, o rată de schimb apreciată este extrem de neproductivă pentru o economie exportatoare cum este cea a Elveţiei.

'Măsura (pragul de 1,20 franci pentru un euro n.r.) făcea sens din punctul acesta de vedere. Între timp, defazajul transatlantic de politici a lăsat din nou Europa pe o poziţie defavorabilă cu o monedă pe care noi, analiştii, de mult timp am dorit-o mai slabă – euro. S-a întâmplat mai târziu decât trebuia. Pe lângă deprecierea euro faţă de dolar a mai venit şi efectul secundar. Dolarul s-a apreciat faţă de toate monedele, inclusiv faţă de CHF. Această apreciere a dolarului şi faţă de euro şi faţă de CHF din punctul de vedere al autorităţilor elveţiene trece la logica următoare: nu mai este nevoie de menţinerea acestei rate minime. Adică raportul euro/CHF se poate modifica', a explicat profesorul de investiţii.

El a precizat că francul elveţian se poate întări în continuare faţă de euro, o monedă care s-a depreciat.

'La fel e şi leul. Leul este constant aproape de 4,5 dar este faţă de o monedă care a scăzut, anume euro. Să nu ne mirăm că preţurile au crescut în euro, precum cele imobiliare, nesustenabil şi periculos. Trebuie să compenseze un euro mai slab printr-o cerere mai mare de euro pe acelaşi activ. Măsura Băncii Centrale Elveţiene este o măsură care face sens. Din punct de vedere monetar aprecierea unei monede poate transforma condiţiile monetare în condiţii restrictive. Deci, trebuie însoţită aprecierea monedei cu dobânzi şi mai adânc negative', a mai arătat Mitroi.

De asemenea, acesta a mai spus că deponenţii şi investitorii 'nu mai au unde să fugă pentru că sunt prinşi fie în capcana unei monede care se poate deprecia, fie în cea a unei dobânzi care este prea mică'.

'În ceea ce priveşte România, noi suntem la un curs de schimb de echilibru şi de compromis între economia reală şi nominală. O monedă apreciată te ajută la plata datoriilor în alte monede dar nu te ajută la export. O economie ca a României îndatorată mult în altă monedă decât cea locală trebuie să găsească un curs de echilibru. De ce ne temem de deflaţie? În condiţiile în care eşti îndatorat, cel mai rău lucru care ţi se poate întâmpla este să se aprecieze moneda în care eşti îndatorat', a mai afirmat Adrian Mitroi.

Francul elveţian s-a apreciat, joi, cu aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a abandonat pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani, transmite Reuters. Pragul a fost introdus la data de 6 septembrie 2011 pentru a contracara ameninţările de recesiune şi deflaţie, după ce investitorii, speriaţi de criza din zona euro, au dus francul elveţian la un nivel record.

La Bucureşti, moneda naţională s-a depreciat joi, puternic, faţă de francul elveţian, pe fondul deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei. Astfel, Banca Naţională a României a calculat un curs de 4,3287 lei/franc, cu 58,7 bani (15,7%) peste cel din şedinţa de miercuri, de 3,7415 lei/franc.

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: