Conform legislatiei romane, o persoana care este unic asociat si administrator al unei societati comerciale poate fi si angajatul (salariatul) acelei societati comerciale?


Constantin Cesa – Oradea




Intelegem ca sunteti asociat unic al unei societati cu raspundere limitata si totodata si administratorul acesteia si doriti sa incheiati si un contract individual de munca in calitate de salariat al acesteia.



1. In ceea ce priveste cumulul calitatii de asociat unic cu aceea de administrator, acesta este legal. In prezent, conform legislatiei in vigoare, in orice forma de societate comerciala, administratorul poate fi asociat sau neasociat.



2. In ceea ce priveste cumulul functiei de administrator cu cea de salariat, Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 nu reglementeaza un atare cumul si nici nu il interzice.
In doctrina juridica exista o controversa cu privire la solutia acestei probleme.
In principiu, intre calitatea de administrator si cea de salariat al aceleiasi societati comerciale exista o incompatibilitate, care decurge din caracterul antitetic al raporturilor juridice pe care le implica fiecare dintre cele doua calitati.


Astfel, articolul 72 din Legea nr. 31/1990 prevede ca obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat.
Prin urmare, o persoana nu va putea fi incadrata cu contract de munca in calitate de administrator, deoarece s-ar incalca dispozitiile art. 72 care califica raporturile dintre societate si administrator drept raporturi de mandat.

Mandatului i se aplica alte reguli decat raporturilor de munca, lipsind subordonarea si raspunderea restransa specifice dreptului muncii.

Se poate insa incheia de catre administrator si contract de munca pentru o alta functie decat cea de administrator, cu conditia sa nu fie o functie de executie, ci tot de conducere – de exemplu director general.



3. Insa, cand societatea este administrata de un administrator unic, contractul de munca nu este de conceput, dat fiind faptul ca administratorul unic ar fi, practic, si angajat si angajator, iar relatia de subordonare intre salariat si patron, specifica unui contract de munca, nu ar exista.
Din punct de vedere practic, la Camera de munca nu vi se va accepta un contract semnat pentru ambele parti de catre aceeasi persoana, deoarece nu se poate incheia un contract cu sine insusi.
Prin urmare, nu puteti incheia contract de munca cu societatea pe care o administrati in calitate de administrator unic.
Puteti insa sa mai angajati inca un administrator care sa semneze contractul de munca in numele societatii.



4. Daca motivul pentru care doriti sa incheiati contract de munca este acela ca numai astfel puteti beneficia de statutul de salariat cu toate drepturile pe care le confera legislatia muncii exista o solutie legala.
Astfel, articolul 285 din Legea nr. 31/1990 republicata asimileaza pe asociatul unic – administrator cu un salariat, in masura in care a platit contributia la asigurarile sociale:
“Daca asociatul unic dintr-o societate cu raspundere limitata este si administrator poate beneficia de pensie ca la asigurarile sociale de stat, in masura in care a varsat contributia la asigurarile sociale si pe aceea pentru pensia suplimentara”.
In acest scop, puteti incheia un contract cu Casa de Asigurari Sociale.



In ce situatii mi se poate reprosa ca nu am respectat clauza de confidentialitate din contractul de munca, mai precis in ce conditii este valabila o astfel de clauza?



Monica Dumitru – Bucuresti




Potrivit art.26 din Codul muncii, clauza de confidentialitate obliga partile ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca.
Obligatia de confidentialitate incumba ambelor parti ale contractului individual de munca – angajator si angajat.

Referindu-ne strict la obligatia de confidentialitate, aceasta reprezinta, de fapt, obligatia salariatului de a pastra secretul de serviciu.
Clauza de confidentialitate isi produce efectele daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:




• sa fie expres prevazuta in contractul individual de munca;


• sa fie precizate expres informatiile confidentiale.


Obiectul clauzei de confidentialitate nu cuprinde si informatiile clasificate ca secret de serviciu prin Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate. Pentru acest tip de informatii, legea instituie pentru persoana care urmeaza sa desfasoare o activitate sau sa fie incadrata intr-un loc de munca ce presupune accesul la informatii clasificate obligatia de a prezenta conducatorului unitatii un angajament scris de pastrare a secretului.




Consideram, de asemenea, ca prin clauza de confidentialitate nu sunt avute in vedere numai informatiile confidentiale definite astfel prin regulamentul de ordine interna sau contractul colectiv de munca, ci si alte informatii, a caror dezvaluire sau diseminare este interzisa expres prin contractul individual de munca.
Informatiile care fac obiectul clauzei de confidentialitate pot ajunge la cunostinta partilor cu ocazia incheierii si executarii contractului individual de munca.
Pentru a elimina dificultatile de probare a incalcarii acestei clauze, este important ca partile sa defineasca prin contract informatiile confidentiale.




Nerespectarea clauzei de confidentialitate de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese.
Daunele-interese reprezinta pentru creditor (partea pagubita) un echivalent in bani destinat sa acopere prejudiciul suferit ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau executarii necorespunzatoare a contractului de catre debitorul aflat in culpa.
Cuantumul daunelor-interese poate fi evaluat conventional de catre parti prin contractul individual de munca. Aceasta nu inseamna, insa, ca instanta nu poate diminua suma prevazuta de parti in cazul in care nu este proportionala cu prejudiciul produs si dovedit.
Daca partile nu inteleg sa prevada prin contract cuantumul daunelor-interese, acesta va fi stabilit de instanta in functie de evaluarea prejudiciului. Dovada prejudiciului suferit ca urmare a nerespectarii clauzei apartine partii vatamate.




Incalcarea obligatiei de confidentialitate de catre salariat poate determina si raspunderea disciplinara a acestuia, in masura in care aceasta este considerata abatere disciplinara. In ultima instanta, se poate ajunge chiar la desfacerea contractului de munca. Desigur ca cele doua raspunderi – disciplinara si patrimoniala – pot fi cumulate.




In ce conditii se poate retrage sau eventual poate fi exclus unul din cei doi asociati, care nu detine functia de administrator dintr-o SRL?

Denisa Loredana Sarbu – Bucuresti




Art. 222 din Legea nr. 31/1990 republicata prevede patru situatii de excludere a asociatilor din societate, insa doar doua, respectiv literele a) si d), sunt incidente si societatilor cu raspundere limitata. Avand in vedere ca litera d) se refera la excluderea asociatului care are in acelasi timp si calitatea de administrator, singurul caz de excludere a asociatului, care nu are si calitatea de administrator, este cel detaliat mai jos.




A. Asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat.

Aceasta situatie de excludere este rar intalnita in cazul SRL- urilor, pe de o parte pentru ca aportul social la constituirea unor astfel de societati este foarte redus, acest aspect excluzand astfel neindeplinirea obligatiei de varsare a aportului, iar pe de alta parte se intampla destul de rar ca un asociat sa riste obtinerea unui titlu executoriu impotriva sa, prin care sa mai fie obligat si la plata de despagubiri societatii pentru neindeplinirea obligatiei.




Pe de alta parte, datorita practicii judiciare de neautorizare a functionarii societatii in lipsa producerii dovezii de varsare a aportului, este putin probabil ca sanctiunea excluderii intemeiata pe acest motiv sa fie aplicata.
In cazul in care asociatul nu a varsat decat partial aportul subscris, solutia excluderii pro parte fiind imposibila, s-a retinut in doctrina solutia excluderii din societate prin restituirea aportului social varsat.




Asociatul dintr-o societate cu raspundere limitata se poate retrage:
a) In cazurile prevazute in actul constitutiv, in lipsa unei prevederi exprese in actul constitutiv retragerea va fi permisa in conditiile de la lit b)


b) Cu acordul celorlalti asociati.


Manifestarea vointei de retragere se materializeaza intr-o cerere scrisa, inregistrata la registratura societatii, care trebuie adresata organului administrativ pentru ca el are prerogativa convocarii Adunarii Generale a Asociatilor, care va urma sa decida asupra retragerii. Cererea de retragere trebuie sa evidentieze vointa clara de parasire a societatii si va cuprinde inclusiv pretentiile banesti ale asociatului. Oferta de retragere devine irevocabila din momentul in care este adresata organului administrativ.
Asupra cererii de retragere, AGA se va pronunta printr-o decizie care nu trebuie motivata.




c) In lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.

Se intemeiaza pe art 226, lit c) actiunea in constatarea retragerii din societate in cazul in care ceilalti asociati refuza sa autorizeze retragerea din societate. De asemenea, pe acest temei poate fi introdusa actiunea in autorizarea retragerii din societate. In acest ultim caz, instantele nu sunt chemate numai sa constate retragerea, ci si sa o pronunte.



Am detinut actiuni la o societate comerciala in anul 2004. In martie 2005, cu circa o luna inainte de sedinta AGA, am vandut actiunile. Cine este beneficiarul dividendelor pe anul 2004?

Neculai Chiriac – Bucuresti




Dispozitiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale se refera expres numai la situatia dividendelor care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor/partilor sociale. In cazul dividendelor cuvenite anterior transmiterii actiunilor/partilor sociale, situatia este clara : dividendele revin cedentului, deoarece anterior transmiterii actiunilor /partilor sociale el era titularul actiunilor /partilor sociale cesionate.


Doar in cazul in care prin contractul de cesiune s-a prevazut alta modalitate de distribuire a dividendelor, acestea pot reveni cesionarului. Dar, ca regula, dividendele corespunzatoare anului 2004 si lunilor ianuarie-martie 2005 apartin cedentului, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
Cuantumul dividendelor cuvenite se stabileste prin adunarea generala a actionarilor, urmand a se stabili totodata, conform prevederilor actului constitutiv, si modul in care se vor distribui.