Studiul a fost realizat în februarie 2018, pe un eșantion de peste 7.000 de pasageri cu vârsta de peste 18 ani, din Uniunea Europeană. Totodată, potrivit acestui studiu, 53% dintre pasagerii care au probleme cu zborurile lor consideră că au dreptul să primească o compensație de până la 600 euro, iar 44% dintre pasagerii afectați de zborurile întârziate sau anulate nu depun o plângere. În același timp, 66% dintre pasagerii afectați de întârzierea zborurilor, anulare sau suprarezervarea unui zbor susțin că transportatorii aerieni nu îi informează despre drepturile lor.

“Legislația UE 261 care protejează drepturile călătorilor este foarte valoroasă. Cu toate acestea, pasagerii încă se simt neputincioși în relația cu companiile aeriene și mulți dintre aceștia pierd compensațiile la care au dreptul, pentru că nu depun cerere. În fiecare an, aproape 13 milioane de pasageri lasă peste 5 miliarde de euro în mâinile companiilor aeriene, care le datorează despăgubiri după întreruperile neplăcute ale zborurilor”, spune Henrik Zillmer, CEO AirHelp.

Mai mult, în ciuda legii EC 261, existente de 14 ani, care reglementează dreptul pasagerilor la despăgubiri, aceștia nu aplică pentru compensații din următoarele motive: nu știu că au acest drept (42%), nu cred că sunt eligibili pentru despăgubire (36%) și nu știu cum să depună o reclamație (24%).

De altfel, de la înființare până acum, AirHelp a ajutat 5 milioane de pasageri să primească despăgubiri în valoare de 300 de milioane de euro.

„Perturbările recente ale zborurilor au indicat faptul că pasagerii companiilor aeriene nu își cunosc drepturile. Există atât de puțină cunoaștere în UE  privind drepturile pasagerilor, deși UE a stabilit una dintre cele mai protecționiste legislații în domeniu. Asta se întâmplă în special în contextul neîncrederii în instituțiile noastre și în proiectul european în ansamblul său. Urgent trebuie să abordăm această problemă și să regândim modul în care comunicăm despre legislația UE care are un impact direct și pozitiv asupra cetățenilor”, spune și Pavel Telička, Vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comitetului pentru Transporturi.

 

În ce privește România, AirHelp a identificat în 2017 peste 42.000 de pasageri români eligibili pentru despăgubiri. Dacă le-ar solicita, valoarea lor ar fi de 12 milioane de euro.  

“Nivelul compensațiilor pentru zboruri întârziate sau anulate este încă la început în România. De aceea, noi, la AirHelp, ne-am luat angajamentul să participăm la educarea și creșterea pieței prin promovarea drepturilor pasagerilor români. De asemenea, pentru a veni în ajutorul pasagerilor afectați, am creat aplicația gratuită AirHelp în care pot verifica în doar câteva minute eligibilitatea pentru despăgubiri. Pasagerii trebuie doar să trimită detaliile cazului lor, iar de partea grea – procesarea cererii și obținerea compensației – ne ocupă noi. Drepturile pasagerilor primează întotdeaună”, Ștefan Radu, country manager AirHelp România.

Pentru zborurile întârziate sau anulate și în cazuri de refuz la îmbarcare, pasagerii au dreptul la o compensație financiară de până la 600 de euro de persoană în anumite circumstanțe. Condițiile pentru aceasta prevăd ca aeroportul de plecare să se afle în interiorul UE sau ca transportatorul aerian să aibă sediul în UE și să debarce în UE. În plus, motivul întârzierii zborului trebuie țină de compania aeriană. Compensația poate fi solicitată în termen de trei ani de la zborul întârziat, anulat sau suprarezervat.

În situațiile considerate „circumstanțe extraordinare”, cum ar fi greve neautorizate, furtuni sau situații de urgență medicale, companiile aeriene sunt scutite de obligația de compensare a pasagerilor. Cu alte cuvinte, „circumstanțele extraordinare” nu se califică pentru compensarea zborului.