Salinoterapia este un procedeu extrem de simplu de terapie, neimplicând administrarea de medicamente sau vreun regim alimentar. De peste 50 de ani este practicată în Europa, iar cea mai veche și cea mai mare salină a bătrânului continent se află în Polonia, la doar 10 kilometri de Cracovia.
Mina de sare de la Wielickza a fost deschisă publicului în 1976, iar în prezent peste un million de turiști se bucură anual de galeriile salinei, unde pe lângă tratamentul propriu-zis sunt organizate diverse activități de la concerte și slujbe de Crăciun până la nunți sau chiar activități sportive ca bungee-jumping sau surf pe lacul interior. Nu este un vis, este o realitate, și în aceeași postură pot ajunge și cele șase saline din România, care atrag anual peste un milion de turiști.
Cea mai nouă salină deschisă publicului și care a trecut printr-un amplu proces de modernizare este cea de la Turda (județul Cluj), care aparține de Consiliul Local. Aici, în vara anului 2009 a fost inaugurată baza de tratament pentru boli respiratorii, iar câteva luni mai târziu întregul obiectiv. Investiția totală s-a ridicat la 5,8 milioane de euro, parte a unui proiect cofinanțat prin programul PHARE. Salina Turda dispune de o bază de tratament, un debarcader pe un lac subteran, un teren de bowling și unul de sport, o biserică, precum și de un amfiteatru de 200 de locuri.

Investiție profitabilă
Acum, salina de la Turda e un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare, împletind istorie şi legendă, dar este în acelaşi timp şi o zonă de agrement. Rezultatele sunt mai mult decât fabuloase: de la 60.000 de vizitatori, cât avea în medie înainte de demararea investiţiei, salina atrage acum peste 350.000 de turişti anual. Mare parte dintre ei aleg să viziteze salina în lunile de vară, întrucât se pot bucura şi de o baie în lacurile sărate de la Durgău. Iar dacă ne uităm și pe rapoartele financiare, se poate observa că o astfel de investiție „își merită toți banii“. În primul an de la redeschidere (2010), firma Turda Salina Durgău SA a avut venituri de 4,45 milioane de lei și un profit net de 1,85 milioane de lei. Anul trecut, veniturile salinei au crescut până aproape de 5 milioane de lei, iar profitul a fost în creștere cu peste 7% față de anul precedent.
Totuși, cele mai importante saline din România se află în administrarea Societății Naționale a Sării (Salrom). Compania de stat cu venituri de aproximativ 300 milioane de lei are în subordine 7 exploatări și 5 saline deschise publicului. Cele cinci saline – Praid (Harghita), Tg. Ocna (Bacău), Slănic (Prahova), Ocnele Mari (Vâlcea) și Cacica (Suceava) reprezintă aproximativ 10%-15% din afacerile Salrom, potrivit directorului general al societății, Aurel Bucur.
În urmă cu unu-doi ani, fosta conducere a Salrom a pregătit și lansat o strategie de dezvoltare a activității turistice, însă actualul director spune că: „au existat unele planuri, mai mult visătoare decât realiste. Nu s-au realizat. Continuăm investițiile, anul acesta a fost amenajată o sală de spectacol la Tg. Ocna, au fost organizate concerte la Cacica, am avut circuite de ciclism, competiții de șah în saline. Dar investiții majore nu s-au făcut“.
Bucur nu dă însă mari șanse strategiei de turism și crede că Salrom trebuie să se concentreze asupra activității de bază – exploatarea de sare. „Pe cât ar vrea unii să creadă, chiar dacă am face un nou lift la Slănic, tot nu crește spectaculos turismul. Capacitatea turistică este limitată, este important să ne concentrăm asupra obiectului principal de activitate și nu a turismului“, ne-a declarat Bucur, la începutul lunii octombrie, la Praid.
Cu toate acestea, investiții în turism sunt, dar la un nivel redus. Luna viitoare salina Slănic va avea în dotare și un loc de joacă pentru cei mici, iar la Praid, directorul sucursalei, Seprodi Zoltán, a reușit să obțină, după mai multe amânări, avizul Consiliului de Administrație pentru o investiție de 1,5-1,6 milioane de euro (7 milioane de lei) în amenajarea ștrandului. „Ștrandul trebuia să fie deschis în octombrie 2013, însă inaugurarea a fost amânată pentru 1 mai 2014. Vechiul ștrand a fost demolat în urmă cu doi ani, iar lucrările au început în primăvara acestui an. Ne așteptăm anul viitor la peste 100.000 de turiști la ștrand, care va avea 1.700 mp de luciu“, spune Seprodi.

Frumusețea din subteran, umbrită de drumurile proaste și de lipsa pensiunilor
În anul 2011, cele cinci saline au atras peste un milion de vizitatori, conform datelor Salrom. Anul trecut, numărul a scăzut sub un milion, iar în primele opt luni ale acestui an turiștii nu ajung nici măcar la 750.000. Experții din turism contactați de Capital pun această scădere pe faptul că, în 2011, este posibil ca mai mulți români să-și fi petrecut concediul în țară, iar odată cu redresarea economiei au început să acceseze din nou destinațiile din străinătate. Ei mai spun că o parte din scădere a fost cauzată și de lipsa unei promovări a salinelor, de infrastructura rutieră, care se deteriorează de la un an la altul, și de lipsa unităților de cazare. Directorul sucursalei de la Praid ne-a precizat că în localitate se va construi un hotel de 4 stele, o investiție privată de 3 mil. euro. În anii trecuți, această investiție era propusă să fie realizată de Salrom, dar s-a renunțat la idee. O soluție pentru creșterea veniturilor ar fi unități de cazare în subteran, la Tg. Ocna – ca proiect-pilot, însă directorul Bucur spune că nu a primit niciun răspuns de la ministrul turismului, Maria Grapini.

Să ne bucurăm de actuala dotare și să ne întoarcem cu picioarele pe pământ. Este important să ne concentrăm asupra exploatării de sare, nu a turismului.
Aurel Bucur, director general Salrom

Să ne bucurăm de actuala dotare și să ne întoarcem cu picioarele pe pământ. Este important să ne concentrăm asupra exploatării de sare, nu a turismului.

Aurel Bucur, director general Salrom

350 de mii
de turiști au vizitat salina Turda în 2011. Salina a fost redeschisă în 2010, după o investiție de 5,8 mil. euro

1,5 mil. euro
, este investiția necesară pentru amenajarea ștrandului de la Praid, unde sunt așteptați 100.000 de turiști

 Acest articol a apărut în ediţia print numărul 42 a revistei Capital din săptămâna 21 octombrie -27 octombrie 2013

Te-ar putea interesa și: