Manifestații violente, oameni care își dau foc în mijlocul mulțimilor de protestatari, companii de electricitate sancționate sever și, în cele din urmă, demisia guvernului. S-a întâmplat recent la sud de Dunăre și, deși evenimentele s-au petrecut pe fondul sărăciei și corupției generalizate, factorul declanșator a fost creșterea semnificativă a facturilor la energie.
Și în România facturile la electricitate pentru consumatorii casnici au ajuns să fie în prezent mai mari cu o treime față de în urmă cu un an, cele de gaze au crescut și ele cu câteva procente, iar prețul gigacaloriei s-a mărit în multe orașe. Însă asta a dus cel mult la proteste pe Facebook. Ceea ce ar putea fi un semn că scumpirile ce vor veni cel mai probabil în anii următori, odată cu liberalizarea piețelor de electricitate și gaze naturale, vor fi acceptate mai ușor decât la vecinii noştri bulgari. Mai ales pentru că, teoretic, ele vor fi însoțite și de o creștere a calității serviciilor.
Un argument în favoarea acestei ipoteze este că liberalizarea pieței de electricitate pentru consumatorii industriali a avut deja loc și, cred experții, are efecte pozitive: prețurile sunt variabile și negociabile și ceva mai mici decât media UE (pentru că piața locală este ceva mai concurențială decât a altor state europene). „Pentru consumatorii casnici, liberalizarea nu va aduce creșteri semnificative de preț. Majorările din ultimele luni nu sunt cauzate de liberalizare, ci de unele creșteri ale tarifelor de transport și distribuție – care au fost amânate până după alegeri – și de introducerea în facturi a unor costuri legate de cogenerare și de energia verde“, explică Otilia Nuțu, specialist în piața de energie al Expert Forum.
Mai exact, după cum a decis Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE) la finele lui 2012, tariful mediu pentru serviciul de transport practicat de Transelectrica a crescut cu 12,7%, tariful pentru serviciul de sistem s-a majorat cu 6,8%, iar tariful pentru serviciile prestate de operatorul comercial participanților la piața angro de energie electrică a crescut cu 23,3%. De asemenea, tarifele de distribuție au crescut, în medie, cu 5%-7%.
Cogenerarea, furt cu acte?
În același timp, la facturile de electricitate au fost adăugate certificatele verzi (potrivit unei legi din iulie 2012, valoarea acestora se va factura şi evidenţia separat pe factură faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică, pentru toate categoriile de clienţi) și contribuţiile pentru cogenerare. Aceastea din urmă reprezintă, potrivit ANRE, „sume care sunt colectate şi sunt destinate protejării mediului, fiind direcţionate spre investiţiile în unităţile de producţie a energiei electrice şi termice care consumă mai puţine materii prime şi poluează mai puţin“. Cele două noi componente ale facturii de electricitate au ajuns, în unele situații, să reprezinte 20% din prețul total plătit de consumatorii finali.
Potrivit unei recente anchete realizate de Evenimentul zilei, o bună parte din banii încasați pentru cogenerare ajung în conturile unor companii energetice de stat, ajutându-le de fapt să supraviețuiască. Sumele sunt distribuite de ANRE în funcție de o formulă de calcul care a făcut ca, în unele situații, bonusul de cogenerare să fie de două ori mai mare decât valoarea investițiilor pe care ar fi trebuit să le sprijine.
Investiții controversate
Discuții au stârnit și investițiile în modernizare din sectorul distribuției de electricitate. „Liberalizarea pieței de energie are și costuri, și beneficii. În prezent, prețurile reglementate sunt ținute artifical jos, așa că ele vor crește, ceea ce, desigur, nu va fi foarte plăcut pentru consumatorul final. Pe de altă parte, prețurile mici din prezent nu le permit firmelor să facă investiții, iar în lipsa acestora am putea avea, în câțiva ani, probleme majore în sistemul energetic, de la producție până la distribuție“, explică Otilia Nuțu.
Potrivit unui raport din 2011 al Curții de Conturi, există semne de întrebare în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor de investiții asumate de Enel, CEZ România și E.ON prin contractele de cumpărare a cinci din cele opt sucursale ale societății de distribuție Electrica. Astfel, acestea ar fi trebuit să utilizeze 674 de milioane de euro, „reprezentând preţul acţiunilor nou emise, în scopul finanţării activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţie a mediului (…) conform planului de afaceri“. De fapt, a descoperit Curtea de Conturi, investiţiile au fost finanţate din surse proprii ale companiilor (în multe cazuri din încasările curente).
Ca urmare a concluziilor raportului, Electrica a dat în judecată, la Curtea Internațională pentru Arbitraj de la Paris, cei trei cumpărători, cerându-le, în baza unei caluze din contractul de privatizare, penalități reprezentând 50% din contravaloarea acțiunilor nou emise (respectiv peste 300 de milioane de euro).
Luca D’Agnese, country manager Enel România, spune că numai în 2012 compania sa a investit peste 100 de milioane de euro în modernizarea sau construcția a circa 1.500 de kilometri de rețea și peste 800 de posturi de transformare. „Pentru perioada 2013-2017, avem programate în România investiții de peste 540 de milioane de euro, incluzând taxe de conectare, în rețeaua de distribuție, îmbunătățirea serviciilor pentru consumatorii finali și alinierea la standardele de mediu“, a precizat acesta.
Investițiile Enel se simt deja în cea ce privește calitatea serviciilor pentru consumatorii din Muntenia, Dobrogea și Banat, arată D’Agnese. „Durata medie a întreruperilor furnizării de electricitate a scăzut cu 48%, de la aproape zece ore pe an în 2010 la puțin peste cinci ore pe an în 2012. De asemenea, frecvența medie a întreruperilor anuale s-a redus cu 30%, de la 7,4 în 2010 la 5,3 în 2012“, a dezvăluit el. Niveluri asemănătoare se înregistrau în sudul Italiei în a doua jumătate a anilor ’90, dar, după investiții susținute, în prezent durata medie a întreruperilor în furnizare a ajuns la mai puțin de o oră pe an.
În cazul celor doi distribuitori de gaze naturale, situația investițiilor este mult mai clară. Potrvit GDF Suez România, „obligațiile aferente contractului de privatizare a Distrigaz Sud au fost îndeplinite în totalitate de către companie. Investiţiile realizate sunt net superioare angajamentelor asumate prin contractul de privatizare.“ Reprezentanții distribuitorului de gaze din sudul țării au dezvăluit că au alocat pentru 2013 un buget de 41 milioane de euro pentru reabilitarea şi modernizarea reţelei de distribuţie.
Încălzire la preț dublu
Însă pentru consumatorul final factura la gaze este cea care contează cel mai mult, iar aceasta va fi din ce în ce mai greu de suportat. Astfel, potrivit calendarului de liberalizare, prețurile gazelor urmează să crească, până în 2018, cu peste 90% față de preţul actual. „Problema este că nici la actualele preţuri consumatorii săraci nu au acces la încălzirea cu gaze naturale, care este prea scumpă pentru ei. Așa că va trebui gândită o schemă de ajutor de stat prin care aceștia să fie subvenționați“, spune Otilia Nuțu, care crede că în situația actuală, cu prețuri reglementate, cele mai mari subvenții se duc exact spre cei care consumă mai mult și, deci, și-ar permite și un preţ nesponsorizat.
„Practic, asistăm la o risipă de resurse publice, care în loc să meargă spre cei care au cu adevărat nevoie, sunt dirijate spre consumatorii casnici cu situație financiară bună și mai ales spre consumatorii industriali“, consideră aceasta.
Este greu de spus acum dacă autoritățile vor reuși să pună la punct niște scheme de subvenționare eficiente pentru consumatorii vulnerabili sau vor miza pe adaptarea naturală a acestora la creșterea graduală a costurilor. Ceea ce este sigur este că, în următorii ani, prețul energiei va deveni un subiect din ce în ce mai sensibil în România. Atât de sensibil încât nu este deloc exclus să cântărească foarte greu în viitoarele confruntări electorale.
33% cu atât a crescut valoarea facturilor pentru consumul de energie electrică emise în primele luni ale lui 2013 comparativ cu cele din urmă cu un an