“Creşterea comerţului ilicit apare pe fondul majorării diferenţei de preţ între produsele legale şi ilicite. Cea mai importantă sursă a comerţului ilicit, conform timbrului aplicat pe pachet, rămâne Duty Free, care se menţine pe un trend ascendent (31,2% în ianuarie), urmată de Ucraina, care furnizează 25,8 %. Moldova se menţine, în continuare, la 22,3%. Serbia înregistrează în ianuarie o tendinţă de creştere, ajungând la 16,4%”, explică Marian Marcu, directorul Novel Research.

Creşterea contrabandei cu 2,4 puncte procentuale reprezintă aproape 100 de milioane de euro care s-au dus pe piaţă neagră, în loc să meargă la bugetul de stat, comentează Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova si Bulgaria. În opinia ei, principala cauză pare să fie majorarea preţurilor pe piaţa legală, ca urmare a influenţei cursului valutar la care se plăteşte acciza începând cu luna ianuarie (cu 5% mai mare faţă de 2012), în timp ce preţurile produselor de contrabandă au rămas neschimbate.

„Este cu atât mai îngrijorător cu cât preţurile pe piaţa legală vor continua să se majoreze în perioada următoare, dată fiind decizia Guvernului de devansare cu trei luni a creşterii accizei. Industria este pe cât de importantă pentru buget – taxele plătite anul trecut înseamnă aproape 9% din veniturile bugetare – pe atât de vulnerabilă la factorii externi. Tutunul este singurul domeniu în care există o strategie naţională multianuală privind comerţul ilicit”, precizează Gilda Lazăr.

Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT România completează cu o nuanţă: „Având în vedere că un punct procentual de contrabandă înseamnă aproximativ 40 de milioane de euro în minus la buget, statul roman va pierde circa 800 milioane euro (…) În acelaşi timp, este bine de ştiut că proiectul de Directivă iniţiat de Comisia Europeană prevede, într-un viitor apropiat, standardizarea formei pachetelor, precum şi interzicerea ţigaretelor slims, a celor mentolate şi a celor cu arome. Asta înseamnă că pachetele standard vor fi mai uşor de contrafăcut, iar produsele interzise de Directivă, dar legale în ţările vecine, care nu sunt membre UE, se vor regăsi în piaţa neagră. Ţigaretele slim şi mentol reprezintă circa  20% din piaţa legală în România.

Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris România şi Bulgaria speră ca acestă creştere a contrabandei cu ţigarete la peste 15% din piaţă să fie „temporară”.

În urma controalelor derulate în ianuarie, echipele mobile ale Autorităţii Vamale au aplicat amenzi de circa 2,9 milioane lei şi au confiscat bunuri în valoare de peste 1,5 milioane lei. Activitatea organelor de inspecţie fiscală, în luna ianuarie 2013, s-a concretizat în constatări însumând circa 190 milioane lei, cu 52% mai mult decât în perioada similară din 2012.

Privind retrospectiv, în 2002 – 2003, piaţa neagră însemna 2-3%, în 2006, contrabanda a urcat spre 10%, pentru ca în 2010 de atingă un maxim istoric de 36,2%, ca urmare a creșterii masive a accizei pentru tigarete. Acum, comerțul ilicit cu țigarete depăşeşte 13% din piață.

Pe piaţa românească a tutunului – estimată de Adrian Popa la circa 3,2 miliarde de euro -, sunt prezente toate cele trei companii care domină şi la nivel internaţional industria tutunului: BAT, JTI și Philip Morris International (dețin împreună 95% din piață).

Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României. Anul trecut, producătorii de ţigarete au plătit la bugetul de stat peste 3 miliarde de euro reprezentând accize şi taxe, adică circa 2,7% din PIB şi o contribuţie la veniturile bugetare de aproximativ 9%.