Cea mai mare problemă a vecinilor Greciei, ca și a celorlalte țări din Uniunea Europeană este încrederea. Ieșirea elenilor din zona euro se traduce printr-un eșec major pentru moneda unică, adică depreciere, retragerea banilor din bănci, refugiul investitorilor în active sigure etc. Într-un cuvânt: haos.
Nici un an nu a trecut de când grecii au băgat toți liderii UE în ședință pentru că au decis să facă un referendum pentru acceptarea sau respingerea pachetului financiar (care includea și restructurarea datoriei externe) menit să îi salveze de la intrarea în incapacitate de plată. Acum, elenii au trecut printr-o tură de alegeri parlamentare, din care au ieșit învingătoare partidele extremiste. Și care nu au reușit să formeze un guvern, drept pentru care urmează noi alegeri, pe 17 iunie.
Tură electorală la care liderii UE se roagă să câștige un partid care să nu refuze măsurile de austeritate stabilite deja.
La ultima întâlnire a miniștrilor de finanțe și a liderilor din UE, adică întâlnirea informală a Consiliului Europei (foto), a avut loc o discuție informală de șase ore pe tema crizei din Grecia. De altfel, toate discuțiile s-au axat pe problema elenilor, dar cea a miniștrilor de finanțe ar fi trebuit să fie mult mai tehnică. „Au vorbit, dar nu au făcut nimic. Probabil că cea mai bună analogie cu cina informală este flecăreala în timp ce Roma arde“, a declarat, pentru Bloomberg TV, Callum Henderson, director cercetare la Standard Chartered din Singapore. Adică, un fel de „țara arde și baba se piaptănă“.

Clienții bancari fug din Grecia
De fapt, mâinile „tehnicienilor“ sunt legate. Tot ce pot face este să spere că grecii vor alege un partid care acceptă măsurile de austeritate și rămâne astfel în zona euro. Nici măcar lideri precum Angela Merkel, cancelarul Germaniei, și Francois Hollande, președintele Franței, nu pot convinge votanții din Grecia într-o direcție sau alta. Tot ce au putut face a fost să le promită o finanțare suplimentară de 240 miliarde euro pentru a putea menține nivelul stabilit de deficit.
Următoarea mișcare le aparține grecilor, la momentul alegerilor. De altfel, reprezentanții UE nici nu se vor mai întâlni înainte de aceasta. Este de așteptat ca, în cazul probabil al câștigării tot de către un partid extremist, liderii UE să facă presiuni majore pentru ca Grecia să rămână în zona euro. Nu din solidaritate, ci de teamă. Frică de haosul care se va crea și care poate duce până la dispariția monedei (sau utilizarea ei doar de către câteva țări). Ideea este că și Spania sau Italia ar putea renunța la euro dacă precendentul este deja creat. Spania, Portugalia, Irlanda și Italia au datorii de aproximativ 900 de miliarde de euro,  principalii creditori fiind Germania, Franța și Marea Britanie.
Ieșirea din zona euro, tipărirea monedei proprii și deprecierea instantanee și masivă a acesteia ar ușura rambursarea, pierderile fiind suportate de creditori. Dar aceasta nu se va întâmpla înainte ca majoritatea băncilor să dea faliment, deoarece toți deponenții privați și-ar retrage banii. De altfel, băncile din Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia și Spania au pierdut 80,6 miliarde euro din depozite în perioada ianuarie 2011 – martie 2012, conform datelor Băncii Centrale Europene, în timp ce finanțatorii din Franța și Germania și-au majorat, în aceeași perioadă, depozitele cu 217 miliarde euro.

Recapitalizare bancară
Pericolul ca ieșirea Greciei din zona euro să ducă la spargerea monedei unice este foarte mare. Pentru a evita acest lucru, statele și băncile au nevoie de o cât mai mare izolare și de lichidități, adică exact ce nu are majoritatea țărilor din UE.
Scenariile însă se fac deja și se calculează de câți bani ar fi nevoie pentru ca băncile să fie suficient de capitalizate astfel încât să suporte retrageri semnificative din partea clienților. Grecia este prima care face acest lucru, după ce Fondul Elen de Stabilitate Financiară a aprobat recapitalizarea National Bank of Greece, a EFG Eurobank Ergasias, a Alpha Bank și a Piraeus Bank cu 18 miliarde de euro. Mișcarea, care mai trebuie aprobată și de către Fondul European de Stabilitate Financiară, va micșora și presiunea pe care o resimt sucursalele din România pe finanțare. De altfel, după recapitalizare, băncile grecești vor putea accesa și liniile de refinanțare ale BCE.
Spania va recapitaliza BFA Bankia, instituție recent naționalizată, cu  nouă miliarde de euro, însă necesarul calculat pentru recapitalizarea băncilor din sistem se ridică la 80 de miliarde de euro. Chiar și așa, tot mai mulți oficiali dau declarații de liniștire. „Am ajuns la un nivel în Europa la care ieșirea Greciei poate avea loc fără repercusiuni majore pentru restul continentului“, spune Christian Clausen, președintele Federației Bancare Europene, care adaugă că „fiecare bancă din Europa se va pregăti pentru acest lucru, dar să crezi că va afecta economia europeană și băncile în general nu este cazul.“ Dar mărul discordiei este situat între Franța și Germania și reprezintă emisiunea de obligațiuni comune ale zonei euro. Pe care francezii le vor, dar nemții, nu. Din păcate pentru germani, sumele pe care le poate furniza o emisiune comună (garantată, practic, de Germania și Franța) s-ar putea să fie necesare în cazul unui exit al Greciei.
„Este obligatoriu ca BCE, dacă semnele negative din piețe se vor înteți, dacă piețele foarte nervoase se închid, să intervină prin împrumturi pe termen lung, prin injecții de lichiditate și prin achiziția de obligațiuni suverane“, spune Daniel Dăianu, consilier al primului ministru. „Asemenea operațiuni trebuie extinse și la țările din UE care nu fac parte din zona euro“, adaugă acesta.
 
Impact limitat asupra României
Consilierul premierului consideră că „marea provocare este cum se vor limita stricăciunile, fie că Grecia rămâne în zona euro, fie că iese.” Economia elenă este oricum într-un faliment organizat, ținută în viață prin perfuzii. Din fericire, pe canalul comercial, impactul Greciei asupra economiei noastre este redus, elenii fiind un partener comercial ce nu face parte dintre primii zece ai țării noastre. Cele aproximativ 5.000 de companii grecești au un capital total de circa două miliarde euro, iar valoarea exporturilor se ridică la aproximativ 600 milioane euro, apropiată de cea a importurilor.
Principalul impact a-supra României este cel ce s-ar putea transmite prin canalul bancar. La finalul anului trecut, băncile greceşti controlau 12,9% din activele bancare autohtone, în scădere faţă de sfârşitul lui 2010, când ponderea acestora era  15,7%, sau faţă de finele lui 2009, când controlau 16,7%.
Scăderea activelor controlate de băncile greceşti pe plan local a fost nu doar ca pondere, ci şi nominală. Spre exemplu, activele Alpha Bank au scăzut cu 20%, de la 21,3 miliarde lei, la finele lui 2010, până la 16,5 miliarde lei, la sfârşitul lui 2011. Pentru Bancpost (controlat de EFG Eurobank), scăderea a fost de circa 10%, de la 13,5 miliarde lei până la 12,2 miliarde lei, în vreme ce activele Piraeus s-au diminuat cu 14%, de la 9,4 la 8,1 miliarde lei. A patra bancă importantă cu acţionariat grecesc, Banca Românească (controlată de National Bank of Greece), a înregistrat o reducere a activelor de la 7,6 la 7,4 miliarde lei. Pentru ATE Bank, scăderea activelor a fost de la 1,9 la 1,6 miliarde lei.
Problema de capitalizare se traduce printr-un necesar de circa două miliarde de euro, sumă care poate fi acoperită ușor de către BNR, în cazul în care s-ar ajunge la utilizarea Băncii Punte. La care se adaugă și recapitalizarea în curs, efectuată de greci.
Practic, se poate spune că efectele reale ale eventualei ieșiri a Greciei din zona euro asupra economiei noastre sunt limitate. Rămâne însă haosul din „stradă“, al investitorilor care vor fugi de risc și al oamenilor care vor căuta depozite cât mai sigure. Primele reacții de acest gen sunt vizibile pe piața valutară, unde euro se află la cel mai mic nivel din ultimii trei ani față de dolar, iar leul la minime istorice față de euro. Efectele vor fi mult mai grave în statele care dețin obligațiuni suverane elene, pierderile fiind de ordinul sutelor de miliarde de euro. Dar nu se ştie încă ce se va întâmpla. Totul depinde de greci.

Au vorbit, dar nu au făcut nimic. Probabil cea mai bună analogie este flecăreala în timp ce Roma arde.
Callum Henderson, director Standard Chartered

Impactul eventualei ieșiri a Greciei din zona euro asupra României depinde de ce facem acasă și de ce măsuri se iau în zona euro.
Daniel Dăianu, consilier de stat