În Italia, sprijinul solid de care beneficia Mario Monti se erodează de câteva săptămâni şi situaţia economică rămâne delicată. Ţara se împrumută cu dobânzi tot mai mari. Degeaba s-a lansat preşedintele consiliului în reforme structurale inedite în economia italiană, deoarece costul finanţării datoriei a început să crească în mod periculos în ultimele zile. Ca şi în Spania, creşterea se anunţă mai redusă decât s-a prevăzut şi şeful guvernului a recunoscut că revenirea la echilibrul bugetar prevăzut iniţial pentru 2013 va fi amânată cu un an din cauza recesiunii din acest an. Faptul că 70 % din cele 232 de miliarde de euro reprezentând economii bugetare planificate sunt finanţate de creşterea încasărilor şi nu de scăderea cheltuielilor duce la o diminuare şi mai mare a surselor de creştere şi măreşte riscul unei explozii sociale.
Elev plin de zel al zonei euro, Portugalia aplică cu conştiinciozitate măsurile severe dictate de creditorii internaţionali. Dar recesiunea ameninţă realizarea obiectivelor bugetare. Desigur, finanţele publice ale ţării au înregistrat în 2011 un deficit de 4,2% din PIB, în timp ce obiectivul stabilit de creditori era de 5,9%, dar Lisabona rămâne cu toate acestea unul din membrii în pericol din zona euro. Datoria, care a atins anul trecut 107,8% din PIB, ar trebui să urce la 112,5% anul acesta. PIB-ul ar trebui să se contracte cu 3,4% anul acesta şi să stagneze în 2013, potrivit Băncii Portugaliei. Această recesiune, asociată cu o rată ridicată a şomajului, peste 14%, sporesc îngrijorarea că Portugalia va avea nevoie de un ajutor suplimentar.

Grecia se va confrunta în acest an cu o recesiune de 5 %. Mai mult decât previziunile iniţiale şi puţin mai mică decât în 2011 când PIB-ul a scăzut cu 6,9 %. Rata şomajului este estimată la 20 % din populaţia activă. În total, PIB-ul Greciei a scăzut cu 20 % în patru ani. De mai multe ori amânate, alegerile legislative din 6 mai creează o stare de îngrijorare că s-ar produce o nouă schimbare bruscă în criza din Grecia, chiar dacă cele două principale partide, Pasok (socialist) şi Noua Democraţie (centru dreapta) au promis partenerilor europeni că vor respecta toate angajamentele luate de guvernul Papademos. Dar este probabilă o reacţie a pieţelor financiare imediat după alegeri, mai ales dacă se confirmă scenariul unei destrămări a peisajului politic grec şi dacă partidele anti-europene (Zori Aurii şi Laos, extrema dreaptă; Partidul Comunist şi Syriza, extrema stângă) vor obţine o puternică reprezentare în Parlament. Reducerea cu 105 miliarde de euro a datoriei publice greceşti nu s-a finalizat în totalitate, ceea ce accentuează sentimentul de îngrijorare, ţara riscând să se confrunte cu o criză politică şi/sau socială.

Franţa este una din puţinele ţări din zona euro, alături de Germania şi Austria, care nu este din nou în recesiune. Dar performanţele sale sunt mediocre: pe primul trimestru, creşterea este nulă. În primul tur al prezidenţialelor, electoratul s-a opus politicii de austeritate asociată tandemului Sarkozy-Merkel. La 22 aprilie, şase candidaţi din cei zece, reprezentând o treime din sufragiile exprimate, s-au opus radical construcţiei europene aşa cum este aplicată în prezent. Candidatul socialist, François Hollande, şi-a anunţat intenţia de a ‘renegocia’ tratatul european privind disciplina bugetară şi a lăsat să se înţeleagă că nu doreşte introducerea unei ‘reguli de aur’ a echilibrului bugetar în Constituţie. ‘Dacă François Hollande anunţă doar el singur că are nevoie de mai mult timp pentru realizarea obiectivului de 3 %, el riscă să fie foarte rău primit de pieţe’, arăta recent pentru Les Echos Jean-François Robin, strateg la Natixis.

Irlanda a ieşit din recesiune la sfârşitul lui 2011, dar 2012 ar putea fi mai greu decât s-a prevăzut. Guvernul irlandez a redus la aproape jumătate previziunea de creştere pentru acest an, adică 0,7 %. FMI şi UE sunt mai pesimiste, cu o previziune de 0,5%. În mare, ele sunt mulţumite de faptul că Irlanda aplică programul de redresare economică, dar doresc noi măsuri de încurajare a creşterii. Dublin a beneficiat de un plan de ajutorare de 85 de miliarde de euro. Irlanda trebuie să organizeze la 31 mai un referendum asupra noului pact bugetar european, al cărui rezultat este aşteptat cu îngrijorare de restul ţărilor UE.

Olanda, salvată până acum de degradarea ratingului pentru datorie, care este tot triplu A din partea celor trei mari agenţii de notare financiară, este acum în ochiul ciclonului pentru indisciplină bugetară evidentă. Fitch a ameninţat recent Olanda că îi va retrage triplul A. Acum două luni, Standard & Poor’s a plasat Olanda sub supraveghere negativă cu riscul de degradare a notei AAA. Deficitul a atins suma record de 28 de miliarde de euro anul trecut, adică 4,5 % din PIB. Investitorii sunt îngrijoraţi de consecinţele demisiei, săptămâna trecută, a guvernului liberal al lui Mark Rutte, din cauza refuzului Partidului Libertăţii, a lui Geert Wilders, de a aproba politica de austeritate. Economia Olandei a plonjat şi ea în recesiune.

În acest tablou sumbru, numai Germania face notă aparte, deşi analiştii prevăd în 2012 o creştere mai puţin strălucitoare decât anul trecut. Săptămâna trecută, Berlinul şi-a menţinut previziunile de creştere de + 0,7 % în 2012 şi de + 1,6 % în 2013, considerând că robusteţea economiei naţionale este rezultatul ‘reformelor curajoase’. Astfel, Berlinul le-a transmis un mesaj important europenilor