Din 1,4 miliarde USD, numai la Sidex Galati s-au cheltuit circa 500 milioane de dolari. Cele 1,4 miliarde de dolari reprezinta doar sumele cheltuite direct pentru modernizari sau achizitii de utilaje, fara a fi luate i calcul si finantarile indirecte, prin neplata obligatiilor la bugetul statului, bugetul local sau al asigurarilor de sanatate. La capitolul datorii bugetare sau catre principali furnizori de utilitati, societatile din ramura siderurgiei ocupa pozitii fruntase i toate topurile.
La aceste cheltuieli ar trebui adaugate cele 800 milioane de dolari investiti de statul romin i combinatul Krivoirog din Ucraina. Pentru finalizarea lucrarilor, ar mai fi necesari ica 200 milioane USD. Conform itelegerilor, rambursarea contravalorii cotei de participare a Rominiei se va face prin livrarea a 31 milioane tone pelete de fier, dimp de zece ani, din productia realizata la Krivoirog. Principalul beneficiar va fi Combinatul Sidex Galati, care va dispune astfel de o sursa sigura si situata la mica distanta pentru aprovizionarea cu materie prima. insumate, investitiile din ultimul deceniu pentru metalurgia feroasa s-ar ridica la circa 2,2 miliarde USD, dar care nu au reusit sa conduca si la restructurarea domeniului. Pina i prezent nu s-a ajuns la adoptarea unei strategii clare pentru dezvoltarea sectorului metalurgic.
in afara de laminorul de profile grele de la Calarasi Siderca, nu a fost facuta nici o investitie i sectorul de laminare. Echipamentele existente i tara sunt vechi, cu productivitate scazuta. Astfel, unele produse care au cerere pe piata internationala nu pot fi realizate cu utilajele actuale. Scopul uzinelor siderurgice autohtone a fost producerea itregului spectru posibil de produse siderurgice. Aceasta a isemnat limitarea pietei pentru fiecare uzina si un numar de echipamente care lucrau la limita minima a capacitatii. Studiul realizat anul trecut de Uniunea Europeana este pesimist i privinta sectorului produselor lungi din industria siderurgica. Fluxul metalului lichid este definitiv abandonat, cu exceptia Otelariei nr. 3 de la Sidex. UE considera ca acesta este un punct bun pentru Sidex. S-au investit i unele cuptoare electrice, dar nu s-a reusit o investitie corespunzatoare tehnologiilor de ultima ora. in prezent, capacitatea pentru un cuptor de 100 tone este de aproximativ 400-450.000 tone pe an, ceea ce este mult sub performantele atinse i combinatele siderurgice vest-europene sau nord-americane.
Costurile sociale scumpesc restructurarea
in unele cazuri, investitiile facute nu si-au atins scopul, cum ar fi Siderurgica Hunedoara si CS Resita. in aceste cazuri s-a mers pe preturi minimale, la ora actuala fiind necesare cheltuieli suplimentare pentru completarea instalatiilor cu sisteme de automatizare pentru atingerea parametrilor de rentabilitate.
in prezent, a fost demarata procedura de privatizare pentru Sidex-Galati, cea mai mare capacitate de productie a otelului din tara. in paralel, se prevede alocarea de fonduri pentru repornirea partiala a Combinatului Siderca de la Calarasi, aflat i lichidare de anul trecut. Scenariile elaborate pentru Rominia de UE iau i calcul o productie de cinci milioane tone otel i 2005 si sase milioane tone i 2010, i conditiile i care numai productia Sidex i 1998 a fost de 4,7 milioane tone. Investitiile necesare restructurarii sectorului metalurgic vor fi deosebit de importante pentru acoperirea costurilor sociale, rezultate din disponibilizarile de personal.
L?arile central-europene sunt mai avansate i restructurarea sectorului metalurgic. in Polonia a fost demarat un program i care sunt incluse cele 24 de societati siderurgice la care statul e actionar. La sfirsitul anului trecut, la 11 unitati statul era proprietar majoritar, la alte 12 detinea sub 50% din capitalul social, iar una era privatizata integral. Obiectivele vizate sunt: cresterea eficientei economice, privatizarea acestora, competitivitate pe piata internationala si reducerea impactului nefavorabil asupra mediului. Numai pentru protectia mediului sunt prevazute fonduri de circa 64 milioane USD, pina i 2005. Pina la sfirsitul acestui an este prevazuta privatizarea integrala a sectorului metalurgic. Metodele vizate sunt vinzarea publica a actiunilor la unitatile performante care nu necesita restructurari masive si negocieri pentru unitatile cu situatie financiara grava. Nici i Polonia, dupa preluarea de catre compania Lucchini a uzinei Huta Varsovia i 1992, nu au mai aparut investitori strategici. L