Marea Moartă (Israel, Cisiordania şi Iordania)

Marea Moartă, cu oglinda apei la aproape 430 de metri sub nivelul mării, scade cu câte un metru pe an. În acest ritm vertiginos, ar putea seca. Scăderea debitului râului Iordan care o alimentează ameninţă cu dispariţia acest ecosistem unic în lume. A se simţi imponderabil plutind pe apele sale extrem de sărate este o experienţă care nu va mai putea fi trăită dacă se va aştepta prea mult.

Veneţia (Italia)

Veneţia este unul dintre cei mai puternici magneţi turistici ai Europei, dar nu se ştie pentru cât timp va mai fi. Romanticul oraş italian se scufundă lent, de o mie de ani încoace, din cauza evoluţiei lagunei în care este situat. În timp ce nivelul apei creşte mai repede ca oricând, se estimează că Veneţia se scufundă în medie cu doi milimetri pe an, producându-se frecvent inundaţii. Astăzi se mai poate merge pe jos pe podurile oraşului, se mai poate admira impresionanta sa arhitectură şi se mai poate face o plimbare de neuitat cu gondola, dar dacă măsurile luate de guvernul local pentru a salva oraşul de la scufundare nu sunt suficiente, Veneţia se va trezi în curând cu apa la gât.

Insulele Maldive

Schimbările climatice ameninţă să şteargă de pe hartă acest loc paradisiac. Exoticul arhipelag al Maldivelor se compune din 1.200 de insule de coral care se află la numai un metru deasupra nivelului mării. Fiind vorba despre ţara cu cea mai mică altitudine din lume, creşterea nivelului apei Oceanului Indian îi răpeşte din teritoriu milimetru cu milimetru. Potrivit ONU, arhipelagul va fi nelocuibil în anul 2100, pentru că insulele vor dispărea înainte de sfârşitul secolului. Locuitorii a 16 dintre ele au fost reaşezaţi în Sri Lanka, după ce guvernul Republicii Maldive a cumpărat o parte din teritoriu pentru a le asigura oamenilor un loc în cazul în care casa le-ar fi inundată.

Taj Mahal, Agra (India)

Taj Mahal, care a fost construit în secolul al XVII-lea ca mausoleu pentru soţia favorită a împăratului Shah Jahan, este considerat una dintre cele şapte noi minuni ale lumii. Mareea turistică, poluarea aerului şi renovările de proastă calitate dăunează grav faţadei din marmură albă a acestui monument din Agra, pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial. Pentru conservarea lui, au fost impuse restricţii activităţilor industriale din zonă.

Kilimanjaro (Tanzania)

Masivul Kilimanjaro include cel mai înalt munte din Africa, de 5.895 metri. Frumoasele sale vârfuri vulcanice acoperite de zăpadă se pot vedea de departe, atât în Kenya, cât şi în Tanzania. Această carismatică imagine ar putea însă dispărea în următoarele decenii. Zăpada s-a topit deja în proporţie de 85%, iar cercetătorii avertizează că, din cauza rapidelor şi catastrofalelor schimbări climatice, zonele îngheţate de pe vârfurile masivului Kilimanjaro se vor topi complet în următorii 15 ani.

Reciful-barieră Belize (Belize)

Reciful-barieră Belize, situat în Marea Caraibelor, constituie unul dintre cele mai diverse ecosisteme din lume. În 1996 a fost înscris pe lista UNESCO a Patrimoniului Umanităţii. Uraganele, pescuitul masiv, poluarea şi încălzirea globală au însă efecte devastatoare asupra lui. S-ar putea ca, în circa 20 de ani, acest colorat paradis submarin, care şi-a pierdut deja 50% din corali în 1998 din cauza uraganului Mitch, să devină istorie.

Napoli (Italia)

Cel mai mare oraş din sudul Italiei şi locul în care s-a născut pizza ar putea să dispară de pe hartă. Napoli se află la numai 9 kilometri distanţă de Vezuviu, unul dintre cei mai periculoşi vulcani din lume, care a îngropat deja în cenuşă oraşele romane Pompei şi Herculanum în anul 79. Vulcanul a rămas activ şi, pentru a se evita o catastrofă care ar putea pune capăt vieţii celor patru milioane de persoane care trăiesc acolo, este monitorizat îndeaproape. La Napoli, unul dintre cele mai reprezentative oraşe ale Italiei, se pot vedea teatrul de operă Teatro di San Carlo, inaugurat în 1737, şi impresionantul port.

Gheţarii din Patagonia (Argentina şi Chile)

Regiunea din sudul Republicii Chile şi Argentinei este cunoscută pentru numeroşii săi gheţari, care se întind între Anzi şi Antarctida. Încălzirea globală topeşte 20 de milioane de tone de gheaţă pe an, fenomen care a condus la o creştere a nivelului apelor oceanelor de până la 50% de la sfârşitul lui 1900 încoace. În acest ritm, nu vor întârzia să dispară zonele îngheţate şi teritoriile cu altitudine mică. Impresionanţii gheţari din America de Sud merită să fie vizitaţi, pentru a se cunoaşte liniştea copleşitoare a uneia dintre cele mai slab populate zone ale lumii, înainte ca simboluri precum gheţarul Perito Moreno să dispară.

Madagascar

A patra insulă ca mărime din lume se află în dreptul coastei de sud-est a Africii şi, datorită imensei sale bogăţii naturale, i se mai spune Insula Tezaurului. Madagascar deţine 5% din speciile de animale şi plante de pe planetă, dintre care aproape 80% se află numai acolo. Flora şi fauna sa sunt însă ameninţate de diverşi factori. Tăierile ilegale şi braconajul pun în pericol multe dintre speciile unice ale insulei, iar condiţiile de viaţă sunt afectate de poluarea din ce în ce mai mare cauzată de creşterea numărului de vehicule motorizate. Se estimează că, în ceva mai mult de 30 de ani, pădurile sale ar putea să dispară. În această cursă contra cronometru, merită să fie vizitat acest loc unic în lume.

Las Vegas (SUA)

Oraşul Păcatelor ar putea să dispară peste câţiva ani. Las Vegas, situat în sudul statului Nevada, în aridul deşert Mojave, se va 'usca' dacă rezervele de apă se vor termina. Oraşul se confruntă de câţiva ani cu una dintre cele mai mari crize de apă, dar situaţia s-a agravat în ultimele luni, din cauza marii secete din regiune. În plus, este de notorietate risipa de apă din marile sale hoteluri. Lacul Mead, care este singurul rezervor de apă al oraşului Las Vegas, nu mai poate alimenta aceste constante excese, potrivit sursei citate.AGERPRES