La aproximativ doi ani de la cel mai mare scandal al pieţei de capital româneşti, investitorii care au reclamat furturi de acţiuni în valoare de peste 15 milioane lei de la desk-ul casei de brokeraj vâlcene Harinvest sunt aproape să primească despăgubirea în limita a 20.000 de euro prevăzută de sistemul de compensare al pieţei. Este vorba de 102 persoane fizice şi două entităţi juridice incluse în lista aprobată de Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI) şi trimisă către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi administratorul judiciar al insolvenţei Harinvest. Suma se apropie de un milion de euro, alocarea către investitorii individuali fiind de 4,26 milioane lei, conform hotărârii şi listei anexate obţinute de revista Capital.

Suma îndestulează cea mai mare parte a investitorilor, alţi 25 de prejudiciaţi urmând să meargă mai departe în Justiţie, în încercările de recuperare integrală a daunelor. „Lumea e optimistă“, a declarat Mihail Daschevici, fost client al Harinvest, reclamant al unor furturi de acţiuni din noiembrie 2013, inclusiv titluri Romgaz, abia dobândite atunci, în oferta publică. „Este un pas mare înainte în preajma a doi ani de la prăpăd“, a mai spus el.

O sumă aproape de contribuţiile la Fond din ultimii patru ani

Ştefan Chirtu, director executiv al Fondului de Compensare mizează pe începerea plăţilor cât mai repede. „A fost un proces de compensare. Am parcurs toate etapele. Am învăţat mult şi tragem concluzii pentru modificările următoare la regulament“, ne spune el. Recunoaşte că  a fost un efort mare.

Totalul despăgubirilor de aproape un milion de euro la Harinvest este doar cu aproximativ 500.000 de lei mai mică decât suma de 4,86 milioane lei, cât constituie contribuţiile participanţilor la sistemul de compensare din anul 2012 şi până în prezent. Mai mult decât atât, este cu peste un milion de lei mai mare decât aportul de 3,28 milioane lei al caselor de brokeraj, în acelaşi interval, 2012-2015, conform datelor postate pe portalul FCI, entitate de drept privat a pieţei de capital româneşti. Disponibilităţi au existat, însă, ceea ce se ştia dintotdeauna. Contribuţiile se ridică la 18,11 milioane lei în perioada 2005-2015, de peste patru ori mai mari decât suma atribuibilă în cazul falimentului casei de brokeraj vâlcene.

Au mai fost cazuri de fraude, însă nu şi compensări

Conform informaţiilor obţinute de păgubiţi de la ASF, lista a plecat deja de la supraveghetorul pieţei către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Aici investitorii nu au niciun fel de emoţii. „E greu de presupus că la noi sunt spălători de bani“, ne zice Daschevici. Speranţele sale se leagă de faptul că, deja, instituţia şi-a format nişte proceduri după aprobarea accesării Fondului în cazul SSIF Eurosavam, intermediar din Ploieşti, de asemenea, închis acum doi ani şi jumătate de reglementatorul pieţei. A fost însă vorba numai despre două sau trei persoane despăgubite, ceea ce face, totuşi, din Harinvest, primul caz major de accesare a sistemului de compensare.
Nereguli importante au mai fost identificate acum şapte ani la filiala din Deva a SSIF Broker, însă intermediarul din Cluj a avut solvabilitatea pentru a plăti pe cont propriu prejudiciile. La SSIF Mobinvest Deva, unde peste o sută de investitoriau  mers cu acest caz până la CEDO, Fondul nu s-a activat. Tiberiu Micaş, investitor reclamant al unor furturi de acţiuni Banca Transilvania (TLV), consideră responsabilă Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), antecesoarea ASF, pentru proasta gestiune a închiderii Mobinvest. „Eu nu mă las“, ne-a declarat acesta avertizând că va iniţia noi demersuri împotriva Autorităţii.

„O recunoaştere oficială că am fost furaţi“

În cazul Harinvest, supraveghetorul pieţei a pronunţat mai repede falimentul, iar Fondul se poate accesa. Cum vede Mihail Daschevici perspectiva primirii banilor din compensare până la finele acestui an? Nu numai prin prisma a ce se va simţi în buzunar, dar şi prin ceea ce va însemna în plan juridic: „o recunoaştere oficială din partea unor instituţii că am fost furaţi.“ Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) derulează propria anchetă penală, însă dosarul nu a fost trimis până în prezent în instanţă.

Pierderile totale, estimate de păgubiţi la 23,58 milioane lei, au apărut în urma unor tranzacţii pe produse structurate asumate de la desk-ul Harinvest şi având contraparte principală market-makerii instrumentelor financiare, printre care SSIF Broker. Conform unui istoric de tranzacţionare al intermediarului vâlcean, în martie 2013, „gaura“ încă era administrabilă, fiind nu mai mare de două milioane de lei, însă aceasta s-a înzecit prin rostogolire. Către ultima parte a anului pierderile deveniseră într-atât de mari încât nu puteau fi mascate doar pe bilanţul Harinvest. Finalmente, poziţiile au fost onorate doar din devalizarea conturilor clienţilor aparent operată de la desk-ul Harinvest de traderul Maria Voinea prin operaţiuni la Depozitarul Central în zilele de 14-15 noiembrie 2013.

Ce spune polonezul de la Bursă

Scandalul a devenit public în decembrie 2013. Încă de atunci, Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, spunea că, personal, consideră că Fondul de Compensare ar trebui folosit şi că va fi utilizat. L-am întrebat cum vede lucrurile acum, când această accesare este foarte aproape. „Nu încerc deloc un sentiment de satisfacţie“, ne răspunde. Este bine că s-a activat un instrument de protecţie elementară a investitorilor, însă preocuparea instituţiilor pieţei ar trebui să se îndrepte, mai degrabă, către găsirea unor soluţii, astfel încât aşa ceva să nu se mai întâmple. Vin banii prea târziu? Nu. Exemplul oferit este cel al brokerului WGI din Polonia, cu o fraudă de zeci de milioane de euro, unde procesul de compensare a durat chiar şi mai mult.