Vinul potrivit la felul potrivit

Când sunteți în dubiu ce vin se potrivește cu ce mâncare, alegeți ce vin vă place. Vinul care îți place este întotdeauna cel mai bun, însă nu este tot timpul cel potrivit.

Mâncarea şi vinul au fost gândite împreună. Și de secole oamenii au găsit moduri de a le combina într-un mod fericit. Această potrivire ţine în primul rând de modul în care sunt ele percepute împreună de gusturi. De pildă un vin astringent, foarte mineral, pe care îl simţi foarte sec şi acid în gură va fi foarte potrivit lângă o mâncare grasă, foarte uleioasă, cu care crează un echilibru perfect sub bolta palatină.

Bunul simţ ne spune că trebuie să existe un echilibru între cele două. Mâncarea şi vinul trebuie să cântărească la fel de greu în alegerea potrivirii şi nici unul să nu îl domine pe celălalt. De exemplu o mâncare cu „greutate“ este cea gătită elaborat, cu ingrediente consistente din punct de vedere nutritiv sau cu un sos sofisticat, bogat în condimente. Un vin pe măsură va fi unul corpolent, maturat, cu un buchet bogat şi cu o concentraţie alcoolică ridicată.|

Cele şase gusturi

Somelierii profesionişti ştiu că există şase „gusturi“ fundamentale care stau la baza potrivirii dintre mâncare şi vin. Acestea sunt: picant, dulce, amărui, sărat, acid şi gras. Pornind de aici iată câteva reguli care ar trebui întotdeauna respectate:

Când vei servi o mâncare „acidă“, precum sunt salatele de sezon, fructele de mare sau mâncărurile bogate în măsline, capere sau anşoa, trebuie să alegi un vin cu aciditate mai mare, altfel gustul combinat al celor două va fi unul destul de insipid. În aceste cazuri mai greu poţi da greş cu spumantele albe sau cu vinurile albe tinere.

Mâncărurile grase în sosuri uleioase vor avea din nou nevoie de vinuri acide, minerale. Iar fripturile preparate la cuptor sau pe grătar cu condimente vor fi bine acompaniate de vinuri roşii picante, taninoase sau corpolente.

Mâncarea asiatică foarte condimentată şi de multe ori picantă este deseori însoţită de vinuri demi-seci sau demi-dulci, care au menirea să mai domolească atacul condimentelor asupra papilelor gustative. Potrivirea dintre dulce şi sărat este iarăşi una fericită, cu condiţia ca vinul să fie întotdeauna mai dulce.

Prin urmare trebuie să vă gândiţi un pic la mâncarea pe care urmează să o serviţi atunci când alegeţi vinul. Cum este ea? În ce categorie de gust se încadrează? Apoi trebuie să faceţi acelaşi lucru cu opţiunile de vin care vă sunt la îndemână şi să-l alegeţi pe cel care s-ar armoniza cel mai bine cu mâncarea, fie că este vorba de o relaţie de congruenţă (acid-acid, amărui – taninos, condimentat- corpolent), fie de complementaritate (dulce-picant, dulce-sărat, dulce – acid, acid – gras).

Și nu uitaţi regula cea mai importantă: vinul ales trebuie să vă placă.