„Din capul locului aş vrea să menţionez că nu există nicio statistică din care să reiasă că ar fi scăzut salariile a două milioane de români. Cifra este absolut aberantă şi aş vrea să înţeleg cum de a fost ea introdusă în textul moţiunii. Explicaţia că până la acest moment sunt introduse în Revisal doar 56% din totalul contractelor individuale de muncă nu poate avea vreo bază ancorată în realitate ca să vorbim despre scăderi din moment ce termenul final îl reprezintă data de 31 martie 2018”, a spus Lia Olguţa Vasilescu. 

Acesta a afirmat că, în cazul în care ar fi date la o parte din textul moţiunii invectivele şi cifrele care nu au nicio bază reală, nu mai rămân multe lucruri la care ar putea să răspundă. 

„Din textul moţiunii, înţeleg că unul dintre lucrurile care ni se reproşează este acela că folosesc în exprimarea publică cifre şi procente. Şi dacă tot vorbim de cifre aş vrea să vă anunţ că, dacă dau la o parte din acest text invectivele şi cifrele care nu au nicio bază reală, nu prea mai rămân multe lucruri la care aş putea să răspund. Vreau să profit totuşi de faptul că mă aflu la tribuna Parlamentului pentru a menţiona măsurile adoptate ca ministru al Muncii, răspunzând chiar şi unor paragrafe din moţiune care ţin mai mult de Ministerul Finanţelor Publice. S-a cam greşit adrisantul, ca să spun aşa”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu. 

În ceea ce priveşte Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, aceasta a menţionat că documentul nu este perfect, aşa cum nicio altă lege nu poate să mulţumească pe toată lumea, dar are rolul de a stabili nişte principii corecte cum ar fi un raport de 1 la 12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu sau muncă egală la salarii egale. 

Ministrul Muncii a reamintit că, pentru 3% dintre bugetari, au fost operate ajustări salariale, dar că nu trebuie uitat faptul că restul de 97% vor avea câştiguri în plus faţă de data apariţiei legii, în unele cazuri, mai ales în baza de jos a piramidei, fiind vorba de dublări ale salariilor până în 2022. 

Conform acesteia, impactul financiar al Legii 153/2017 asupra bugetului de stat în următorii ani este de 42 de miliarde de lei cu transferul contribuţiilor şi de 62 de miliarde de lei fără transfer, iar varianta tehnocrată a legii presupunea o sumă de 18 miliarde de lei pentru cinci ani. 

Acesta a oferit şi exemple de salarii care au scăzut ca urmare a aplicării Legii salarizării, precum director executiv APIA, de la 8.765 lei net în decembrie, la 6.854 de lei net de la 1 ianuarie 2018, sau controlor şef financiar din Ministerul Finanţelor Publice, al cărui salariu pe net scade de la 10.095 de lei în decembrie la 10.022 de lei în ianuarie 2018. 

„Mai puteţi afirma că nu au fost creşteri salariale de 22,5% în anul 2017 şi de 3% pe net de la 1 ianuarie 2018 sau că au crescut doar salariile demnitarilor aşa cum aţi scris dumneavoastră în textul moţiunii? Doar dacă ne uităm pe cifre la tot ceea ce înseamnă cheltuieli de salarizare în sectorul bugetar o să regăsim, în anul 2016, 58 de miliarde de lei, în anul 2017 suma de 70 de miliarde, iar pentru anul 2018 este aprobat în bugetul de stat suma de 81 de miliarde de lei”, a spus Lia Olguţa Vasilescu. 

Moţiunea simplă împotriva ministrului Muncii, depusă de Partidul Naţional Liberal, a fost dezbătută luni în plenul Camerei Deputaţilor iar votul va fi dat miercuri, după cum a decis Biroul permanent al Camerei. 

AGERPRES