Oficialul BNR a punctat faptul că, în 2008, România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, însă la un an distanţă a înregistrat un recul semnificativ, până la -7,1%.

Cele mai sfruntate minciuni ale Guvernului

„În 2008, România a realizat o creştere de 8,5%, cea mai mare viteză de creştere din Uniunea Europeană în acel timp, dar în trimestrul IV ţara deja intrase în criză. Două aspecte sunt de semnalat în legătură cu asta, şi anume viteza de creştere care continuă… În 2009, Polonia a fost singura ţară din Uniunea Europeană care nu a fost în criză. România are o scădere importantă, semnificativă, în 2009, de 7,1%. Sunt ţări care au avut 14%, 8%… România este a şaptea ţară cu creştere negativă, dar dacă ne uităm cum s-au rostogolit pe scări în jos ţările care au avut scăderi puternice, o să vedem că România, deşi la scădere este a şaptea ţară, la rostogolire a fost a doua. Numai Lituania are o rostogolire mai mare decât România. Toate celelalte şase ţări dinaintea noastră au înregistrat rostogoliri mai mici, pentru că au plecat mai de jos. Noi am plecat de sus… de la 8,5%, am coborât la zero, iar de la zero am mai făcut un salt în jos până la 7,1%, foarte mult”, a menţionat Vasilescu. 

Potrivit consultantului de strategie al Băncii Naţionale, primele semne de redresare în economia românească au avut loc în 2010, iar, la ora actuală, România este ţara cu cea mai mare creştere economică din UE. 

„Ne-am revenit uşor în 2010 şi pe urmă am început să creştem şi am ajuns, iată, în 2015, în ultimul an al tranziţiei post-criză, în care am început să ne redresăm. Atunci am avut a şasea creştere economică din Uniunea Europeană. În 2016, când am înaintat deja către zorii redresării, România a luat startul mai bine şi a fost ţara cu cea mai mare viteză de creştere din Uniunea Europeană. În momentul de faţă, în 2017, avem datele pe două trimestre, şi acestea ne situează în continuare ca ţara cu cea mai mare creştere. Toate ţările îşi doresc o creştere economică sustenabilă, dar pe care noi încă nu o avem”, a atenţionat Adrian Vasilescu. 

 

În viziunea oficialului BNR, modelul care i se potriveşte în prezent României este cel de dezvoltare durabilă. 

„Termenul de dezvoltare durabilă i se potriveşte României astăzi. Modelul pe care îl căutăm de foarte multă vreme, şi pe care încă nu l-am găsit, trebuie să plece de la câteva criterii. În primul rând, trebuie să înţelegem că orice societate sănătoasă la cap nu-şi poate dori altceva decât prosperitate pentru ţară. O stare de dezvoltare pentru o masă critică a populaţiei, pentru că nu s-a inventat pe planetă ţara care să asigure prosperitate şi bunăstare pentru întreaga populaţie, aşa că ar fi absurd să ne gândim noi că am putea să facem, şi în acelaşi timp un număr mai mic de săraci şi, totodată, să ne gândim la posibilitatea de a avea o stare normală şi decentă pentru cei aflaţi în nevoi. Acestea ar fi cerinţele într-un timp în care România intră în al zecelea an după izbucnirea crizei. Iată că la 15 septembrie s-au împlinit oficial nouă ani de când a început criza şi practic. Acum suntem în anul 10”, a subliniat reprezentantul BNR.

Politicile regionale din Europa Centrală, Europa de Est, Ţările baltice şi Orientul Mijlociu vor fi dezbătute, în perioada 25-26 septembrie, la Bucureşti, în cadrul celui mai mare eveniment economic regional care are loc anual în România – Forbes CEE Forum 2017.