La o primă vedere, piața locală de medicamente pare a fi fost „stabilă“ în 2016, fără mari  schimbări. Ana­lizând în amănunt, lucrurile arată diferit. Într-o primă fază, am asistat la o scădere cu 4,4% a valorii totale, în bani, a medicamentelor eliberate, pe reţetă, către pacienți. Procentul, deși nu este foarte mare, totuși este imortant pentru această piață. Mai precis, în perioada iulie 2015 – iunie 2016 s-a putut vorbi de o valoare de 11,94 miliarde de lei a medicamentelor eliberate prin prescripţie. Cel puțin așa reiese dintr-un studiu realizat de Cegedim, la sfârșitul anului trecut. Ce au făcut principalii jucători? 

Valoarea în funcţie de rezultatul vânzărilor, în cazul primelor trei corporații, s-a modificat semnificativ, primul loc fiind ocupat anul trecut de compania farmaceutică americană AbbVie, cu un volum de 932 milioane lei, în creştere faţă de 2015, când a raportat vânzări de 298 milioane de lei. Saltul este unul spectaculos, având în vedere că, în 2015, se afla pe locul 12 în topul producătorilor şi distribuitorilor de medicamente. Această creștere a apărut pe segmentul decontării medicației pentru hepatita virală cronică, potrivit Cegedim.

Mai pe înțelesul tuturor, brandul Viekirax, comercializat din mai 2015 de compania americană, a raportat în perioada ianuarie – iunie 2016 (singurele date disponibile până în momentul de față) vânzări de peste 580 de milioane de lei. 
Pe al doilea loc s-a clasat compania Sanofi (inclusiv Zentiva, a cărei vânzare e preconizată în 2018), care a scos pe piață un tip de insulină de trei ori mai concentrat și care se vinde la același preț. Vânzările au scăzut, în 2016, la 815 milioane de lei, de la 862 de milioane de lei în anul anterior. Pe al treilea loc se clasează Novartis (inclusiv divizia de medicamente generice Sandoz), cu 586 milioane de lei, în scădere de la 698 de milioane de lei, în anul 2015. 

Topul primilor 10 jucători este completat de Servier (inclusiv producătorul ungar Egis pe care l-a preluat în 2013), cu vânzări de 550 milioane de lei, în scădere de la 705 milioane de lei în 2015. Topul continuă cu firma Pfizer (vânzări de 538 milioane de lei în 2016), Sun Pharma (inclusiv Terapia, cu 517 milioane de lei), Hoffmann La Roche (492 milioane de lei), GlaxoSmithKline (489 milioane lei), AstraZeneca (379 milioane lei) și Merck & Co (322 milioane lei). 

Când vine vorba de volumul medicamentelor vândute, com­ponența principalelor 10 corporaţii pe 2016 nu s-a modificat semnificativ față de anul anterior, pe primul loc fiind Sanofi (inclusiv Zentiva) cu 58,9 milioane unități vândute, urmată de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu vânzări de 45,6 milioane unități și Servier (inclusiv Egis) cu 30,6 miloane unități vândute. Pe următoarele locuri s-au clasat Antibiotice cu 30 milioane de unități, Alvogen (inclusiv Labormed) cu 28,3 milioane unități, Krka (26,9 milioane unități), Novartis (inclusiv Sandoz) cu 23,8 milioane unități, GlaxoSmithKline (23,4 milioane unități), Biofarm cu 19,7 milioane de unități și Gedeon Richter cu19,5 milioane de unități.

Toate aceste cifre arată că vân­ză­rile marilor companii farmaceutice sunt dependente aproape în totalitate de deciziile guvernamentale în ceea ce priveşte programele naţionale de sănătate şi lista şi preţul medicamentelor compensate. 
La nivelul analizei la 12 luni, scăderea pieței de medicamente de 4,4% se datorează scăderii medicamentelor pe bază de prescripție în farmacii care a fost de 7,5%. Dacă facem abstracție de introducerea tratamentului pentru hepatită, scăderea acestui segment ar fi fost de 14,8%. „În situația actuală, considerăm că întreaga metodologie de fixare a prețurilor și de co-plată a medicamentelor trebuie revizuită, însă cel mai probabil această sarcină va rămâne o preocupare majoră pentru guvernul rezultat după alegeri“, a declarat Petru Crăciun, director general, Cegedim, la lansarea studiului Pharma & Hospital Report.