CITEŞTE ŞI

Infrastructura

Urmează staţia "Capitala europeană" din subteran

Autor: |

Să străbaţi oraşul de la un capăt la altul, fără ambuteiaje şi şoferi nerăbdători. Un vis mai vechi al bucureştenilor începe acum să se contureze: se dezvoltă reţeaua de transport subteran

În fiecare dimineaţă, sute de mii de bucureşteni se înghesuie la metrou şi sunt purtaţi rapid către zonele de birouri ale Capitalei, multe periferice. Reţeaua subterană, care nu are mai mult de 70 de kilometri în exploatare, s-ar putea dubla în următorii 18 ani, dacă proiectele promise de Metrorex se vor materializa. „Atunci ne vom lăsa maşinile acasă, iar viaţa socială şi culturală a oraşului se va dezvolta. De altfel, unul dintre obiectivele Uniunii Europene este renunţarea, în viitor, la transportul cu combustibil fosil, astfel încât în oraş să se folosească doar metroul şi transportul electric“, dă un amănunt Ștefan Roşeanu, senior partner Club Feroviar. Aşadar, se va apropia Bucureştiul de celelalte capitale europene, unde sunt transportaţi zilnic miloane de călători? „Cine se poate compara cu reţeaua din Londra sau Paris, unde sunt circa 300 de staţii? Noi abia dacă vom depăşi 100 de staţii în 2030. Chiar şi aşa, metroul va putea transporta atunci cât toată populaţia de astăzi a Capitalei“, punctează Roşeanu. Pariu cu Magistrala 5 De departe, cel mai important proiect din ultimii 20 de ani este Linia 5, care va lega Drumul Taberei de Eroilor şi, ulterior, de Pantelimon, „cea mai complexă lucrare“, cum o numeşte Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex. „Se lucrează în oraş, iar mediul trebuie să fie cât mai puţin afectat pe perioada execuţiei. După ce linia va fi pusă în funcţiune, vor dispărea acele mijloace de transport care utilizează combustibil primar, de la suprafaţă, iar calitatea mediului va fi mult îmbunătăţită“, detaliază Udrişte.  Un proiect pe cât de complex, pe atât de costisitor: peste 1,7 miliarde de euro, investiţie totală. În prezent, aproximativ 500 de oameni lucrează la primul tronson al liniei, pe traseul de la Drumul Taberei până la staţia Eroilor. Sunt mai mult lucrări de structură la staţii şi tunele, a căror valoare ajunge la circa 250 milioane de euro. „Pe măsură ce lucrările de construcţie se finalizează, ne vom ocupa de celelalte proiecte care vizează dotarea cu echipamente, cu trenuri. În total, vom avea nevoie de 51 de trenuri pentru acest proiect“, explică oficialul Metrorex. Aşadar, pe întregul traseu vor fi zece staţii, momentul punerii în circulaţie fiind estimat între 2014 şi 2015, când traficul de călători s-ar putea apropia de un milion zilnic. „Pentru că, în acelaşi timp cu această linie, sperăm să punem în funcţiune alte două staţii de pe Linia 4, până în Bucureştii Noi, la Lacul Străuleşti. Atunci, întreaga reţea se reconfigurează“, mai spune Udrişte. După 14 ani Un alt proiect, o idee „mai veche“, de pe vremea când la Transporturi se afla actualul preşedinte, Traian Băsescu, este Linia 6, care va lega reţeaua actuală de metrou cu zona de nord a oraşului şi Aeroportul Otopeni. Primul studiu, în acest caz, s-a realizat în 1998, însă a fost întrerupt şi păstrat, aşa cum s-a întâmplat şi cu multe altele, undeva într-un sertar, până în 2006, când a fost relansat şi inclus pe lista de proiecte finanţate din credite acordate de Guvernul Japoniei. Ulterior, proiectul a fost iarăşi întrerupt şi reluat în 2009. „În acest caz, nu avem asigurată decât circa o treime din banii necesari, adică 320 milioane de euro. Aici, banii vin dintr-un împrumut de la Banca Japoniei. În 2010, am parcurs toate procedurile şi am semnat contractul de finanţare cu partea japoneză“, spune directorul Metrorex. Potrivit acestuia, întreaga linie va costa în jurul a 900 milioane de euro, cu tot cu cele 15 trenuri. Totodată, în curând va fi lansată şi procedura de licitaţie cu precalificare pentru constructorii care vor executa tunelurile şi staţiile pentru Magistrala 6, lucrările urmând să înceapă în prima parte a anului viitor şi să se întindă pe circa şapte ani. Altfel spus, în 2020, bucureştenii ar putea să meargă la aeroport cu metroul, aşa cum se întâmplă în multe capitale europene. Linii „întregite“ În afara celor două magistrale considerate „cruciale“ pentru metrou, Udrişte punctează şi câteva proiecte mai mici, dar „esenţiale“, unul fiind şi  întregirea Liniei 4 cu alte câteva staţii. „Vom construi două noi staţii, Laminorului şi Lac Străuleşti. Totodată, vrem să completăm Linia 4 de la Gara de Nord la Gara Progresul. Am avut câteva încercări până acum de a desemna un consultant care să elaboreze studiul de fezabilitate“, explică oficialul Metrorex. Când va fi realizată şi pusă în funcţiune şi această porţiune de linie, Bucureştiul va beneficia de cea mai lungă diametrală de metrou, de peste 25 de kilometri, de la nord către sud, care va avea pe traseu două aeroporturi (Otopeni şi Băneasa) şi patru gări (Băneasa, Basarab, Gara de Nord şi Progresul). Din Bragadiru până în Voluntari Extinderea reţelei de metrou mai cuprinde şi Șoseaua Alexandriei, spre Bragadiru (25 km), care va lega zona de sud-vest a Capitalei, până în Voluntari. „Analizăm acum dacă este mai bine să realizăm acest proiect în parteneriat public-privat sau în concesiune. În medie, costul pe kilometru va fi de 70 milioane de euro. Mai multe vom şti în această vară, când vom începe tatonarea pieţei“, detaliază Udrişte. După ce toate aceste proiecte punctate de oficialul Metrorex se vor finaliza, urmează închiderea inelului de circulaţie cu metroul, în partea de sud. „Nu e nimic făcut în acest sens, doar linia trasă pe hartă. Semiinelul de nord este deja în exploatare, de la Crângaşi, Gara de Nord, Piaţa Victoriei, Dristor 2. Ar urma să fie închisă în partea cealaltă în următorii 20 de ani“, explică directorul companiei de transport subteran. Și tot atunci, metroul va transporta „cu siguranţă“, două milioane de călători, de aproape trei ori mai mult decât astăzi. Nu e o promisiune făcută de autorităţi, ci doar rezultatul unui calcul simplu, între banii investiţi şi kilometrii de reţea care urmează să fie construiţi. 

MINI INTERVIU. Udrişte: Vrem fonduri UE pentru metrou

Capital: Cum sunt fi­nan­ţate proiectele de la metrou?
Gheorghe UDRIȘTE: În infrastructura rutieră şi feroviară de suprafaţă, proiectele sunt susţinute cu bani europeni. Dacă şi metroul va intra în Planul Operaţional Sectorial pentru Transporturi, atunci lucrurile vor fi mai uşoare. Investiţiile de la metrou sunt asigurate în mare parte din acele credite rambursabile. Însă, avem certitudinea că vom fi incluşi pe lista de proiecte finanţate din fonduri europene.
 
Capital: Este Metrorex o companie profitabilă?
G.U.: Metroul nu lucrează pe profit. Statul s-a obligat, prin actul de înfiinţare al acestei societăţii de transport, să finanţeze diferenţa dintre cât încasăm de la călători până la necesarul de cheltuieli cu întreţinerea instalaţiilor, cu utilităţile de care avem nevoie, tot ce înseamnă energie electrică, apă.

Capital: Câtă ener­gie se consumă într-un an?
G.U.: Consumul de energie este foarte mare, cheltuielile ajung la 80 milioane de lei într-un an. Toate aceste costuri intră în bugetul nostru anual de venituri şi cheltuieli. Cât despre tarife, sunt cele mai mici din Europa. Vrând, nevrând, va trebui să uşurăm efortul pe care îl face statul pentru subvenţia pe care o acordă metroului. Aceasta nu poate fi diminuată decât prin creşterea veniturilor din transportul de călători, implicit prin creşterea tarifului de călătorie.

Capital: Aşadar, tariful ar putea să crească anul acesta?
G.U.: Încă nu pot spune când se va întâmpla acest lucru, dacă va fi anul acesta sau anul viitor. Acum lucrăm la un proiect pentru realizarea unui tip de călătorie comună, care să poată fi utilizată şi la suprafaţă, şi în subteran. De exemplu, într-un inverval de timp de 60 minute să se taxeze o singură dată, fiind astfel plătit un singur preţ pentru două călătorii: una cu metroul, cealaltă cu un mijloc de transport la suprafaţă.

Capital: Metrorex se va implica în proiectul prin care linia de centură de cale ferată a Capitalei să fie folosită pentru transportul de călători?
G.U.: Da, este un proiect iniţiat de fostul ministru al transporturilor, Anca Boagiu; pentru acesta a fost elaborat deja un studiu. Bucureştiul este unul dintre puţinele oraşe din Europa care are o cale ferată de centură de 80 de kilometri, utilizată până acum numai pentru transport de marfă. Este vorba de o investiţie de aproape 500 mil. euro.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii