"Anticipăm o încetinire a creşterii economice la 4,4% în 2018 şi la 3,6% în 2019 deoarece consumul şi investiţiile vor fi afectate de încetinirea creşterilor salariale, incertitudini fiscale şi creşterea costurilor de finanţare. România riscă un conflict cu Uniunea Europeană pe subiecte care ţin de domeniul judiciar şi cel fiscal. Riscul iniţierii unei noi proceduri de deficit excesiv în 2019 rămâne ridicat. Anticipăm că Banca Naţională a României (BNR) va majora dobânda de politică monetară la 3% până la finalul anului viitor. Presiunile de depreciere a leului s-ar putea accentua în T2 2018", se arată în raport.
Conform documentului, două conflicte potenţiale cu instituţiile europene ar putea domina al doilea trimestru al anului 2018, unul de natură judiciară şi al doilea de natură fiscală. Cele două sunt conectate. Conflictul dintre ramurile executivă şi cea legislativă a guvernului, pe de o parte, şi cea judiciară, pe cealaltă parte, s-ar putea intensifica. Coaliţia de guvernare încearcă să implementeze unele modificări ale legilor justiţiei care au atras critici.
"Atât timp cât preşedintele Klaus Iohannis se opune acestor modificări, una din puţinele soluţii ale majorităţii aflate la guvernare ar fi suspendarea preşedintelui. O astfel de iniţiativă este probabil că ar eşua, deoarece domnul Iohannis are susţinerea oficialilor europeni şi americani, în timp ce majoritatea votanţilor l-ar putea sprijini într-un referendum. O serie de legi controversate adoptate de Parlament la sfârşitul anului 2017 (unele reclamate de domnul Iohannis la Curtea Constituţională) au erodat popularitatea Guvernului pe plan intern şi au lăsat PSD fără suportul grupului socialist în Parlamentul European. Acest fapt măreşte riscul invocării Articolului 7 al Tratatului UE împotriva României (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European), în cazul în care coaliţia de guvernare condusă de PSD va implementa modificările nepopulare ale legilor justiţiei", se spune în raport.
Economiştii de la UniCredit menţionează că al doilea conflict posibil este legat de politica fiscală laxă şi de riscul ca deficitele bugetare să depăşească 3% din PIB în 2018 – 2019.
"Coaliţia de guvernare încearcă să îşi mulţumească votanţii în mijlocul tensiunilor politice prin majorări succesive ale salariilor şi pensiilor. Cu toate acestea, cheltuielile populiste suplimentare nu pot fi susţinute fără a mări deficitele bugetare sau a mări impozitarea. Prin transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor de la începutul acestui an, Guvernul a încetinit creşterea salariului net, anulând în parte creşterea salariilor din sectorul public implementată în ianuarie 2018. Datele aferente lunii ianuarie indică faptul că multe companii nu au majorat salariile brute suficient de mult pentru a compensa acest transfer de contribuţii de la angajaţi la angajatori. Această majorare ascunsă de taxe nu va fi suficientă pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2018 – 2019 deoarece majorările cheltuielilor de asistenţă socială au fost însoţite de o reducere a impozitului pe venituri de la 16% la 10%", se arată în document.
Potrivit acestuia, Guvernul nu a implementat niciuna dintre măsurile compensatorii recomandate de Comisia Europeană în decembrie. Dat fiind faptul că deficitul bugetar din 2017 s-a situat, probabil, în vecinătatea nivelului de 3% din PIB (2,83% după metodologia cash), după 3% din PIB în 2016, riscul ca România să fie subiectul unei noi proceduri de deficit excesiv (PDE) rămâne ridicat, dar va fi mai mare în anul 2019 decât anul acesta.
Economiştii băncii susţin că Guvernul ar putea încerca să menţină deficitul bugetar sub control tăind investiţiile publice pentru al cincilea an consecutiv şi mărind taxarea. Execuţia bugetară din 2015, când actualul ministru de Finanţe, Eugen Teodorovici, se afla la primul mandat, a fost cea mai restrictivă de la criză încoace. Ca urmare, Eugen Teodorovici ar putea să impună o disciplină fiscală mai strictă decât predecesorii săi.
"Astfel, majorările discreţionare ale salariilor din administraţia publică ar putea fi acoperite prin creşterea taxelor locale anul acesta. Pe deasupra, din ce în ce mai mulţi lideri PSD îşi exprimă susţinerea pentru eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor şi înlocuirea acesteia cu un sistem de taxare progresiv, cu cote mai mari pentru cei cu venituri peste medie. În anii următori, impozitul pe profit ar putea fi majorat de asemenea pentru a compensa scăderea veniturilor după reducerea repetată a TVA şi pentru a finanţa cheltuielile mai mari cu asistenţa socială", se afirmă în raport.
Conform documentului, politica fiscală restrictivă ar putea conduce la încetinirea creşterii economice la 4,4% în 2018 şi la 3,6% în 2019. Consumul privat ar putea înregistra cea mai abruptă temperare pe fondul încetinirii creşterilor salariale, inflaţiei ridicate şi creşterii dobânzilor, toţi cei trei factori afectând creditele nou acordate. În plus, este foarte probabil ca trei din patru tipuri de investiţii să influenţeze negativ valoarea adăugată brută: investiţiile publice şi lucrările de infrastructură (care reprezintă două treimi din producţia din construcţii), fondurile europene (a căror cofinanţare este limitată de cheltuielile cu asistenţa socială) şi investiţiile productive (din cauza sistemului de taxare imprevizibil, a costurilor de finanţare mai mari, a încetinirii probabile a consumului intern şi a pierderii competitivităţii externe din cauza creşterii mai rapide a salariilor decât a productivităţii).
În contrast, activitatea din sectorul construcţiilor private va continua să crească rapid pe fondul cererii puternice pentru clădiri comerciale, logistice şi industriale. Cererea pentru proprietăţi rezidenţiale s-ar putea tempera dacă salariile cresc mai încet şi dobânzile continuă să urce. Mai mult, garanţiile guvernamentale acordate în cadrul programului 'Prima Casă' (care au asigurat finanţarea pentru 40-50% din creditele pentru locuinţe nou acordate în 2017) au fost reduse cu 20% în 2018 comparativ cu anul anterior.
Producţia industrială şi exporturile ar putea beneficia în continuare de cererea puternică din zona euro în 2018-19, însă creşterea acestora ar putea fi anulată de cea a importurilor, conducând la o majorare a deficitului comercial cu bunuri. Este probabil ca repatrierea profiturilor să se înteţească din cauza incertitudinii fiscale, mărind deficitul contului curent. Acesta nu va mai fi acoperit de intrările de investiţii străine directe şi de fonduri UE.
"Anticipăm o creştere a inflaţiei până în preajma nivelului de 5% în T2 2018, urmată de o scădere spre 3,5% în T4 2018. În 2019, inflaţia ar putea rămâne aproape de limita superioară a intervalului ţintit de 1,5-3,5%. Anticipăm că inflaţia de bază se va situa deasupra nivelului de 3,5% în 2019. BNR a admis riscurile inflaţioniste în Raportul asupra inflaţiei publicat în luna februarie 2018. Cu toate acestea, la şedinţa de politică monetară din data de 4 aprilie BNR a decis să nu continue ciclul majorărilor dobânzii de politica monetară pentru a da mai mult timp pieţei să încorporeze efectul majorărilor operate în ianuarie şi februarie, dar şi pentru a primi confirmarea prognozei de inflaţie. Astfel, deşi considerăm în continuare că sunt necesare încă trei majorări ale dobânzii de politică monetară până la nivelul de 3%, mesajele recente implică riscuri pentru prognoza noastră de 3 majorări până la finalul acestui an, implementarea acestora depinzând de cifrele/aşteptările viitoare de inflaţie şi putând să aibă loc mai târziu, în T4 2018 sau 2019", se spune în raport.
Potrivit documentului, Banca centrală este îngrijorată că majorarea costurilor de finanţare ar putea mări rata creditelor neperformante, în special pentru cei care au contractat credite pentru locuinţe. Din acelaşi motiv, BNR nu va extrage surplusul de lichiditate din piaţa interbancară. Economiştii UniCredit anticipează o persistenţă a lichidităţii excedentare de-a lungul anului, în special dacă investitorii străini vor începe să cumpere din nou titluri de stat româneşti în cazul în care inflaţia va încetini în a doua jumătate a anului 2018.
Conform acestora, leul rămâne supraevaluat, iar BNR preferă o depreciere graduală. Riscurile politice, repatrierea profiturilor de către multinaţionale şi evaluarea politicii fiscale a României de către Comisia Europeană din luna mai reprezintă cele mai mari riscuri pentru leu în T2 2018.
AGERPRES
