Reuniunea miniştrilor Muncii din UE, care va avea loc luni la Luxemburg, este un test crucial pentru metoda de negocieri în cadrul UE a preşedintelui francez Emmanuel Macron. 

După ce, în campania pentru alegerile prezidenţiale din Franţa, cele două extreme au atacat Europa pentru că permite dumpingul social, Emmanuel Macron a solicitat o înăsprire a reformei privind lucrătorii detaşaţi, atacând în special Polonia şi alte trei state din grupul de la Vişegrad (Ungaria, Cehia şi Slovacia), care susţin menţinerea statu quo-ului.

"Sperăm să ajungem la un acord cu care să fie toată lumea de acord", a declarat luni ministrul Muncii din Estonia, Jevgeni Ossinovski, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia rotativă a UE. "În ultimele luni, zile şi ore am făcut eforturi pentru a depăşi dezacordurile care există între statele membre cu privire la acest dosar important", a adăugat Jevgeni Ossinovski, transmite Agerpres.

"Diavolul este în detalii, însă dacă toată lumea dă dovadă de bunăvoinţă, putem să ajungem la un acord", a estimat, la rândul său, comisarul european pentru Afaceri sociale, Marianne Thyssen, cea cea a stat la originea reformei directivei europene privind lucrătorii detaşaţi, care datează din 1996. 

Obiectivul major al revizuirii regulilor europene care reglementează detaşarea lucrătorilor, un sistem care permite europenilor să muncească în altă ţara dar să cotizeze în ţara de origine, este să aibă un salariu egal, la muncă egală, la acelaşi loc de muncă. 

Directiva din 1996 specifică doar că lucrătorii detaşaţi trebuie să primească cel puţin salariul minim din ţara gazdă. Însă odată cu extinderea Uniunii Europene spre Est, şi adăugarea a 10 noi state cu niveluri de viaţă şi salarii mai mici a bulversat datele, antrenând o concurenţă neloială între companii precum şi dumping social. 

Prin revizuirea directivei, Executivul european vrea ca toate regulile valabile pentru lucrătorii locali să se aplice şi celor detaşaţi, de exemplu dacă ţara de origine permite acordarea unui spor de frig, de penibilitate, de vechime, a celui de al 13-lea salariu, toate aceste bonusuri ar urma sĂ fie acordate şi lucrătorilor detaşaţi. 

Cu toate acestea, există în continuare trei puncte care generează dispute în rândul statelor membre. În primul rând este subiectul duratei detaşării: executivul european propune limitarea detaşărIi la 24 de luni, însă Franţa, Germania, ţările Benelux şi Austria pledează pentru o limitare la 12 luni. Al doilea subiect, data de aplicare a noii directive: Parisul ar dori ca ea să se aplice la doi ani de la adoptare, Comisia Europeană propune trei ani iar ţările din Est ar dori ca ea să se aplice la cinci ani după adoptare. Al treilea subiect de dispută este sectorul transportului rutier, un sector delicat, deoarece ţările din grupul de la Vişegrad, dar şi Spania şi Portugalia, sunt îngrijorate de consecinţele negative ale reformei asupra şoferilor lor. 

Potrivit unor surse citate de AFP, în cazul şoferilor există posibilitatea unui compromis prin aplicarea fostei directive cu privire la remunerarea lucrătorilor detaşaţi, în sensul că şoferii vor primi salariul minim din ţara gazdă, însă nu şi primele, până la adoptarea unei reforme consacrate special sectorului transportului rutier.