O lege veche de 15 ani, iniţiată de Guvernul Năstase, oferă posibilitatea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani să primească gratuit terenuri pentru a-şi construi casă. O condiţie esenţială pe care solicitanţii trebuie să o îndeplinească este să nu deţină în proprietate o locuinţă sau un teren destinat construirii unei locuinţe. Până la finalul anului trecut, peste 31.000 de tineri români au primit teren gratuit pentru construirea unei case, însă aproape 20% dintre loturile acordate au reintrat în posesia autorităţilor, deoarece beneficiarii nu au fost în stare să înceapă construcţia în decurs de un an, după cum specifică legea 15/2003. Chiar şi aşa, suprafaţa totală de teren oferită gratuit depăşeşte 1.200 de hectare. Este bine de ştiut că beneficiarii nu sunt cazuri sociale, iar terenurile primite sunt scutite de plata impozitului. Multe primării condiţionează acordarea terenurilor de dovada unui depozit bancar de minim 5.000 de euro, bani necesari începerii construcţiei.

Dacă folosinţa gratuită a terenului nu era suficientă, după construcţia locuinţei, beneficiarii au posibilitatea să cumpere terenul la un preţ stabilit de un evaluator autorizat. Până în 2018, s-au vândut peste 1.300 de terenuri pe care primăriile au încasat circa 20 mil. lei, adică echivalentul a circa 7 euro/mp. Calculată la acest preţ, valoarea întregii suprafaţe de teren oferită gratuit de primării tinerilor depăşeşte 80 mil. euro. Trebuie precizat că aproximativ 40% dintre terenurile acordate gratuit sunt localizate în oraşe şi municipii unde preţurile sunt net superioare, astfel că paguba statului este mult mai mare.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus de vicepremierul Paul Stănescu, este obligat să centralizeze, cu o frecvenţă lunară, rezultatele acestei legi. La solicitarea revistei Capital, ministerul a răspuns că nu dispune de informaţii şi recomandă cererea lor la fiecare primărie în parte, adică peste 3.200 de instituţii. După mai bine de o lună, revista Capital a reuşit să centralizeze aceste date de la 36 din cele 42 de prefecturi ale României. Pentru judeţele care nu au răspuns solicitării, s-au utilizat date la nivelul anului 2014, când a fost făcută ultima centralizare publică. Rezultatele sunt uimitoare.

Preţuri sub 1 euro/mp

 

Tinerii din Călăraşi şi Timiş au primit cele mai multe terenuri gratuite din ţară, acestea fiind singurele judeţe cu peste 3.700 de beneficiari. Următoarele în clasament sunt Vaslui şi Arad, unde s-au înregistrat în jur de 2.500 de beneficiari ai legii în fiecare judeţ. Totuşi, Timiş, Călăraşi şi Iaşi au acordat cele mai mari suprafeţe de teren. Fiecare din cele trei judeţe au oferit, gratuit, peste 125 de hectare de teren. Legea oferă posibilitatea primăriilor să dea terenuri cuprinse între 150 mp şi 400 mp în oraşe şi municipii şi pot ajunge la 1.000 mp în comune şi sate.

Comuna Săcălaz, aflată la circa 7 km de Timişoara, a oferit cele mai multe terenuri gratuite din ţară. Peste 380 de persoane, adică aproape 18% dintre tinerii localităţii, au beneficiat de lege. Numai în Săcălaz au fost mai mulţi beneficiar decât în 21 de alte judeţe ale ţării. Datele transmise de Prefectura Timiş arată că, până la finalul anului trecut, au fost vândute 88 dintre terenurile acordate gratuit, însă primarul localităţii spune că majoritatea tinerilor optează pentru achiziţia lotului după construcţia locuinţei. Motivul este simplu: preţul de 5 euro/mp, care a fost stabilit de primărie chiar depăşind valoarea indicată de evaluator.

„Consiliul a stabilit ca, dacă statul a dat terenurile gratuit în prima fază, nici noi să nu le vindem cu preţ de piaţă de 20-30 euro/mp, pentru că nu mai cumpăra nimeni. Sunt şi beneficiari care au vândut casa după ce au cumpărat terenul de la primărie. Sigur că ei au vândut mai scump, pentru că terenul la Săcălaz e mai scump. Nu mi se pare corect. În primul rând, ei au primit terenul gratuit, iar în al doilea rând, l-au cumpărat la un preţ modic“, explică Ilie Todaşcă, primarul comunei Săcălaz.

La nivel judeţean, cele mai multe terenuri au fost vândute în Arad (371), Timiş (263) şi Bihor (212). Primăriile arădene au reuşit să obţină circa 43 euro/mp, cel mai bun preţ din ţară. Revoltător este că sunt judeţe, precum Iaşi sau Buzău, în care s-au vândut zeci de terenuri cu preţuri de sub un euro pe metru pătrat. Totuşi, preţul mediu, rezultat din cele 24 de judeţe în care s-au vândut terenuri, este de circa 7 euro/mp.

 

Primarul din Săcălaz mai spune că procentul tinerilor beneficiari de teren gratuit ar fi putut fi mai mare, însă acum legea interzice primăriei să mai transforme păşunile în loturi pentru construcţie, astfel că cele 180 de cereri înregistrate acum vor rămâne nesoluţionate. „Mai avem 720 de hectare de păşune, în poziţii atractive, dar nu mai putem acorda teren tinerilor pentru că păşunile au fost date crescătorilor de animale“, adaugă Todaşcă. De la o populaţie de 7.000 de locuitori în 2005, Săcălaz a ajuns acum la circa 9.600 de rezidenţi cu acte. Anul acesta primarul aşteaptă finalizarea a 130 de case noi şi spune că mai sunt circa 1.000 de locuri private de casă neocupate în comună.

Zeci de mii de cereri

Până acum, peste 400 de primării din ţară au oferit tinerilor terenuri gratuite şi ar fi fost mult mai multe dacă nu erau blocate de legile care vizează finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv de regimul comunist, cum este situaţia Craiovei sau a judeţului Suceava. Din această cauză, multe localităţi nu au la dispoziţie terenuri, chiar dacă primesc cereri. Doar în ultimii doi ani, peste 14.800 de tineri au cerut terenuri gratuite şi au primit doar 2.770 dintre ei.

Interesant este că unele primării din ţară au îmbrăcat legea într-un program local menit să atragă tinerii plecaţi la muncă în străinătate. Spre exemplu, municipiul Sfântu Gheorghe vorbeşte despre programul „Hai acasă“ adresat tinerilor originari din localitate „care s-au stabilit în alte zone ale ţării sau în străinătate şi care vor să revină acasă, precum şi celor care trăiesc în acest oraş şi doresc să îşi construiască o locuinţă“.

 

În oraşul maramureşean Cavnic, odată cu oprirea mineritului, în 2007, foarte mulţi dintre localnici au plecat la muncă în străinătate. Pentru a-i atrage acasă, primăria a decis să apeleze la legea 15/2003. Până acum, pentru cele peste 100 de parcele de teren oferite de primărie, s-au înscris peste 60 de tineri. 90% dintre ei sunt plecaţi la muncă în Italia, Franţa sau Anglia, potrivit autorităţilor locale.

Avantaj pentru intelectuali

Pe lângă criteriile, destul de relaxate, impuse de lege pentru desemnarea beneficiarilor de terenuri gratuite, primăriile mai pot aplica un set de reguli de departajare stabilite la nivel local.

Toate cererile depuse la primării sunt clasificate în baza unui punctaj. De regulă, dacă solicitantul nu este căsătorit, primeşte 10 puncte, iar dacă este căsătorit, primeşte 20 de puncte. Dacă solicitantul are un copil, primeşte 2 puncte, dacă sunt doi copii în creştere, atunci se acordă 4 puncte, iar dacă sunt trei sau mai mulţi copii, solicitantului i se acordă 8 puncte. Cei fără studii sau cu studii medii primesc 5 puncte, cei cu studii de calificare primesc 10 puncte, posesorii de diplome care să ateste studiile superioare primesc 20 de puncte, solicitanţilor cu  masterat li se acordă 25 de puncte, iar cei care au titulatura de doctor primesc 30 de puncte. Cei care revin acasă dintr-o altă localitate primesc în plus 10 puncte. În cazul în care mai mulţi solicitanţi obţin acelaşi număr de puncte, are avantaj cel care a depus mai repede cererea.

De asemenea, cei care depun cereri de solicitare trebuie să anexeze la dosar şi un extras bancar prin care să demonstreze că au la dispoziţie 10% din suma necesară construirii casei. Durata medie de soluţionare a dosarelor este de 3,5 luni, dar sunt şi cazuri, precum Miercurea Sibiului, unde tinerii primesc teren chiar şi după trei ani de la depunerea cererii.