În acest context, transportatorii solicită demisia preşedintelui ASF, Mişu Negriţoiu, susţinând că a făcut posibilă "jecmănirea noastră, a transportatorilor, a cetăţenilor". 

"Parlamentul României, stimaţii noştri senatori şi deputaţi, nu credeţi că a sosit vremea ca acum, la sfârşit de mandat, să demiteţi tot consiliul ASF, acelaşi consiliu care, în frunte cu tovarăşul Mişu Negriţoiu, ne-a adus atâtea prejudicii financiare în privinţa taxei obligatorii RCA? Nu credeţi că organele abilitate ale statului ar trebui să se sesizeze din oficiu şi să cerceteze unde sunt cu adevărat toţi banii încasaţi din RCA? Să agreezi la Guvern, la data de 14 Septembrie, un tarif de referinţă la autovehiculele peste 16 tone, de aproximativ 6.200 lei/an, să prezinţi apoi, la o lună distanţă, un tarif de 7.540 lei/an, în care, în continuare pretinzi că profitul asiguratorului este de doar 1%, denotă faptul că ai o părere foarte proastă despre poporul român, denotă faptul că te crezi deasupra tuturor, chiar deasupra legii, când îţi permiţi să laşi să fim furaţi din condei", a declarat Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR, citat într-un comunicat remis marţi AGERPRES. 

Reprezentanţii Confederaţiei au participat la şedinţa organizată la ASF, în data de 14 octombrie. Potrivit COTAR, preşedintele ASF a prezentat cu o zi înainte propunerea de tarif RCA pentru un autovehicul de peste 16 tone, aceasta fiind în cuantum de 9.800 lei/an, declarând că în urma negocierilor, "ca la târg", s-a ajuns la 7.960 lei/an nenegociabil. 

"Cu toate că nu a participat pe 14 octombrie la şedinţă, dar în urma negocierilor cu directorii şi actuarialul ASF, se pare că domnul Mişu Negriţoiu a scăzut taxa de administrare la 25%. COTAR a obţinut un preţ de 7.540 la un autovehicul peste 16 tone, preţ care, totuşi, nu este cel declarat de Vorniceanu Marius, vicepreşedinte ASF, la data de 14 septembrie 2016", susţin transportatorii. 

În opinia acestora, preşedintele ASF nu a declarat până în prezent că pe anii 2013, 2014 şi 2015 diferenţa dintre totalul încasărilor RCA şi plata efectivă a daunelor pe aceeaşi perioadă este de aproape 700 de milioane de lei, iar această sumă a rămas în conturile asiguratorilor. Cu toate acestea, reprezentanţii COTAR susţin că preşedintele ASF afirmase că la 100 de lei încasaţi, asiguratorul plăteşte 130 de lei daună. 

COTAR se declară în continuare nemulţumită de valoarea finală la autovehiculele de peste 16 tone, spre deosebire de autobuze, autocare, microbuze, taxi, unde valoarea se apropie de realitatea anului 2015. 

"Dacă pentru acelaşi produs, până acum plăteam sume de până la 22.000 lei/an nu înseamnă că acest tarif foarte mic, în comparaţie cu ce plăteam, relevă realitatea. Se pare că în continuare asiguratorii sunt protejaţi de ASF", au mai spus transportatorii. 

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat luni, într-o şedinţă specială, Raportul cu privire la determinarea tarifelor de primă maxime pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru pagube produse terţilor prin accidente de vehicule. 

Astfel, transportatorii ar putea plăti o primă RCA de maximum 7.534 de lei pentru un autovehicul de transport marfă cu masa peste 16 tone în timp ce pentru autovehiculele de transport de persoane cu o capacitate de peste 40 de locuri prima maximă va fi de 6.600 lei. În cazul persoanelor fizice, pentru un autovehicul cu o capacitate cilindrică între 1.201-1.400 cmc, al cărui posesor are vârsta cuprinsă între 31 şi 40 de ani, tariful de primă maxim este de 610 lei. 

Tarifele maxime stabilite de ASF, potrivit legii, vor fi transmise Ministerului Finanţelor Publice, care le va supune aprobării Guvernului. 

"Tarifele de primă RCA maxime au fost determinate pe baza metodologiei adoptate de Consiliul ASF pe data de 5 octombrie, în urma unui proces de consultare publică, iar calculele respectă atât prevederile OUG 54/2016, cât şi practicile actuariale general acceptate în industria asigurărilor", precizează instituţia. 

Potrivit ASF, formula de calcul cuprinde frecvenţa daunelor, dauna medie, daunele întâmplate, dar neraportate (IBNR), inflaţia daunelor şi încărcarea de siguranţă, care determină prima de risc, la care se adaugă cheltuielile de achiziţie şi administrare, fixe şi variabile, precum şi încărcarea de Bonus/Malus (15%) şi cota de profit (1%). 

Cheltuielile de achiziţie şi administrare ale societăţilor de asigurare cuprind o cotă de 25%, în care intră contribuţiile asigurătorilor la fondurile de garantare şi compensare a daunelor (FGA, Fondul pentru victimele străzii, Fondul Carte verde) de 8%, cheltuielile cu reţelele de distribuţie şi/sau intermediarii din piaţă (brokeri) – 10%, costul de capital de circa 2% şi cheltuieli proprii variabile (5%). La aceasta se adaugă o cotă fixă de cheltuieli administrative cu salarii, chirii etc., în sumă de 70 lei per unitate de expunere, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice, se precizează în documentul remis de ASF. 

Patronatele din transporturile rutiere UNTRR, FORT, APTE 2002, APULUM, ARTRI au acuzat, la sfârşitul săptămânii trecute, Autoritatea de Supraveghere Financiară că nu a respectat termenii înţelegerilor din 14 şi 15 septembrie şi au solicitat Guvernului să intervină pentru aplicarea Ordonanţei privind tarifele maximale ale RCA, astfel încât piaţa să se deblocheze. 

Aceştia acuzau faptul că ASF a stabilit un tarif maxim de 7.960 lei/an pentru autoutilitare peste 16 tone faţă de 7.500 lei conform protocolului semnat, prin includerea în calculul tarifelor maximale a unei cote de 30% pentru cheltuieli de administrare, şi nu 25% cum a fost stabilit în data de 14 septembrie 2016 la Guvern. 

În aceste condiţii, transportatorii au solicitat Guvernului şi ASF măsuri urgente pentru aplicarea OUG 54/14.09.2016 astfel încât începând cu data de 20 octombrie să producă efectele necesare deblocării pieţei RCA prin aplicarea tarifelor de primă maximale pentru următoarele 6 luni. 

Pe de altă parte, Consiliul Concurenţei a anunţat, săptămâna trecută, că va analiza proiectul de Hotărâre de Guvern privind plafonarea tarifelor RCA, însă nu pentru a verifica dacă sunt corecte calculele, ci pentru a se încredinţa că mecanismul astfel stabilit nu va crea discriminări pe piaţă.