Contrar părerii generale, politicienii nu sunt cel mai bine reprezentați în Topul 100 al mitei. Sunt ei mai curați decât credem? Cel mai probabil, doar știu să se ascundă mai bine. Datele oficiale mai sugerează că demnitarii nu se „înjosesc“ pentru sume mici: patru din primele șapte poziții ale clasamentului sunt ocupate de primari, parlamentari și miniștri.
Astfel, potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), fostul premier Adrian Năstase (locul întâi) ar fi primit, în perioada mandatului său, 630.000 de euro de la Irina Jianu, șefa Inspectoratului de Stat în Construcții, și de la Ion Păun, consulul general al României la Hong Kong, direct sau prin intermediul unor firme. Banii ar fi fost plătiți sub forma unor diverse bunuri importate din China și a unor lucrări de construcții la casele primului-ministru din București și Cornu.

Pentru a vedea tabelul mai în detaliu, click aici
Bani, bunuri (printre care două apartamente și un autoturism) și servicii (renovarea unui apartament sau construcția unei brutării) în valoare de 348.000 de euro ar fi primit, de la o firmă, și primarul PSD din Fărcășești, Gorj, Constantin Pârvulescu (locul 3). Fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea (locul 4), ar fi încasat 325.000 de euro de la aceeași Irina Jianu, tot sub formă de lucrări de construcții. Cât despre senatorul Cătălin Voicu (locul 7 în top), acesta ar fi luat 200.000 de euro de la omul de afaceri Costel Cășuneanu pentru a interveni pentru el la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Incapabili sau interesați
Funcționarii publici (în special cei din cadrul ANAF) și angajații MAI (mai ales polițiștii și salariații seviciilor de permise auto și înmatriculări vehicule) sunt, aparent, cei mai tentați să ia mită. În rândul cazurilor depistate sau trimise în judecată din 2009 și până azi de DNA mai apar și zece procurori, judecători sau grefieri și șase avocați, dar și cadre didactice – în trei cazuri diferite, acestea au încasat peste 130.000 de euro de la elevi ori studenți, pentru a-i ajuta să promoveze examenele de bacalaureat ori licență.
Pe lista corupților mai figurează arbitri sau observatori FRF (care au primit „stimulente“ de la patronul FC Argeș, Cornel Penescu), sindicaliști (inclusiv celebrul Marius Petcu), dar și ofițeri din sistemul militar de învățământ sau un manager de bancă, acuzat că a pretins bani pentru eliberarea unor credite.
Dacă la capitolul infracțiuni de corupție depistate atât impresia generală, cât și cifrele ne arată că stăm tot mai bine, finalizarea cazurilor de luare de mită ori trafic de influență lasă încă mult de dorit.
„În general, infracțiunile de corupție au autor cunoscut. Asta nu ar trebui să pună probleme din punctul de vedere al urmăririi penale. Neajunsurile care apar vin din incapacitatea administrativă a instituțiilor abilitate de a duce la bun sfârșit investi­gațiile și, respectiv, procesul“, explică comisarul-șef Daniel Mărgeanu, de la Direcția Generală Anticorupție din Ministerul Administrației și Internelor (MAI).
Și Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International România, subliniază că avem de-a face, deseori, cu dosare care durează prea mult ori care se soldează cu achitări. „Sunt mai multe motive pentru astfel de situații:  fie procedurile sunt neclare, fie numărul de cauze repartizate judecătorilor este prea mare, fie investigațiile în fază inițială sunt de slabă calitate. Nu excludem nici cazurile în care anumite dosare sunt trase intenționat pe linie moartă, din interese politice sau economice“, afirmă el.
Anchete și procese în ritm de melc
Majoritatea cazurilor celebre de corupție aflate pe rolul instanțelor adună zeci de înfățișări numai în prima instanță. Potrivit Hotnews.ro, dosarele lui Șerban Mihăilescu, Marian Oprișan, George Copos și Ionel Manțog au împlinit, toate, peste patru ani și jumătate de la trimiterea în judecată. Cine răspunde pentru astfel de situații? „Dosarele mai vechi de un an sunt tratate cu foarte mare atenție.
Fiecare judecător care are pe rol astfel de cazuri trebuie să raporteze în fiecare lună ce se întâmplă cu respectivele dosare și este supus unor verificări din partea instanțelor superioare, din partea inspecției judiciare și din partea CSM. Dacă se constată nereguli, magistrații sunt sancționați“, explică Laura Andrei, vicepreședintele Tribunalului București. Sunt și cazuri care stau cu anii la Parchet. De exemplu, dosarul Monicăi Iacob Ridzi mai are puțin până să împlinească doi ani de la începerea urmăririi penale și politicianul nu a fost încă trimis în fața judecătorilor. Constantin Sima, președintele Asociației Procurorilor din România, crede că astfel de situații sunt, într-o oarecare măsură, explicabile.
„Faptele de corupție sunt cel mai greu de instrumentat din punctul de vedere al probațiunii. Se poate afirma că flagrantul este soluția cea mai bună, însă trebuie spus că această metodă este la limita provocării și, dacă luăm în calcul tendințele la nivel european, probabil că va trebui eliminat din rândul mijloacelor de probă“, afirmă acesta.
Problema cea mai mare este că lentoarea cu care se rezolvă cazurile de corupție și, mai ales, deznodământul acestora nu se potrivesc deloc cu dorințele societății civile. „Dacă sancțiunea instituțională nu are loc mai rapid și nu corespunde cu sancțiunea socială, vom asista la o decredibilizare a sistemului de justiție“, consideră Victor Alistar.


Șpăgile românești în cifre

574
de lei este valoarea medie a mitei plătite anual de un român, conform unui sondaj efectuat de CSOP în septembrie 2010.

26%
dintre români consideră că sistemul sanitar este cel mai corupt, în timp ce alți 15% văd sistemul de justiție ca fiind cel mai afectat de acest fenomen, se arată în Barometrul Mitei 2010.

100.000
de euro pe zi era suma maximă încasată, potrivit anchetatorilor, de vameșii de la Stamora Moravița din mita luată pentru a închide ochii la contrabanda cu țigări.

4,87
mil. euro este suma mitei încasate și dovedite în cele mai importante 100 de cazuri instrumentate de DNA începând din 2009 și până în prezent.

1.500
de euro de persoană a fost mita plătită de 35 de studenți ai Facultății de Drept ai Universității Hyperion pentru a promova fără probleme examenul de licență, a demonstrat o investigație a procurorilor.

25%
dintre locuitorii planetei dau mită cel puțin o dată pe an, se arată într-un studiu al Transparency International. Obiceiul este cel mai răspândit în Africa și Orientul Mijlociu și cel mai puțin comun în UE și America de Nord.

9%
dintre participanții la un sondaj online realizat de myjob.ro recunosc că au dat mită pentru a fi angajați pe un loc de muncă în sistemul bugetar, în timp ce 46% spun că știu pe cineva care a plătit pentru a fi angajat.

1000
de euro. La atât poate ajunge șpaga pentru înscrierea copilului la o grădiniță sau la o școală bună. În ambele cazuri, este vorba de instituții din sistemul public.

0,63
mil. euro este cea mai mare mită efectiv plătită în cazurile investigate sau trimise în judecată în România în ultimii doi ani.

2.000
de lei de elev era taxa neoficială pentru promovarea fără dificultăți a examenului de bacalaureat în 2010 în Podu Turcului, Bacău, arată o anchetă a DNA.

1
mil. euro ar fi cerut consilierul superior ANAF Adrian Gavrilă de la un om de afaceri, susținând că destinatarul banilor era șeful ANAF, Sorin Blejnar. O sumă similară i-ar fi propus omul de afaceri Cătălin Chelu secretarului de stat în MAI Dan Fătuloiu (500.000 de euro, două vile și două mașini de lux).

93%
dintre români consideră că, în țara noastră, corupția reprezintă o problemă majoră, arată Barometrul Corupției 2010 realizat de IRES. Același studiu arată că cele mai corupte instituții sunt  Parlamentul și Guvernul.
PRECIZARE
 
Cazurile prezentate în articol au ca sursă Departamentul Național Anticorupție. În majoritatea situațiilor nu există, încă, o sentință judecătorească definitivă, așa că, până la pronunțarea acesteia, cei inculpați de DNA pentru fapte de corupție beneficiază de prezumția de nevinovăție.