"Se poate şi să ştiţi că nu este principala problemă (încadrarea în ţinta de deficit de 3% n.r.). Eu am mai spus-o şi când eram ministru de Finanţe. Şi atunci toată lumea spunea că nu se poate trece peste acel 1%. Acum vedeţi că toată lumea vorbeşte de 3%. Nu este vorba să treci chiar şi peste 3% şi vă dau un exemplu. Am trimis astăzi (miercuri, n.r.) o solicitare către ministrul de Finanţe să ne spună la Comisia de Buget Finanţe care este numărul total al hotărârilor instanţelor de judecată şi titlurilor executorii, de care Ministerul Finanţelor trebuie să ştie, în toată administraţia, deci pe toţi ordonatorii de credite, numărul şi cuantumul lor. Pentru că acelea sunt sume pe care eu, stat, trebuie să le plătesc şi faptul că tu, ca stat, vii şi împarţi în mulţi ani de zile obligaţia ta faţă de nişte oameni care au fost nedreptăţiţi de către stat în diverse forme…tu trebuie să faci un calcul şi dacă anul viitor spui: uitaţi, am 1% depăşirea deficitului bugetar peste cei 3% deja conveniţi pentru că vreau să plătesc oamenilor ce li se cuvine, tu trebuie să o faci. Mergi frumos la Comisie (Comisia Europeană, n.r.), le explici că într-un an faci această depăşire controlată a deficitului pentru a plăti nişte drepturi care sunt corecte şi instanţa a spus că sunt obligatorii", a spus Teodorovici, întrebat de jurnalişti despre bugetul pe 2018. 

Un alt exemplu oferit de Teodorovici a fost cel al investiţiilor, acesta precizând că se poate avea o discuţie cu Comisia Europeană pe o listă cu cheltuielile pentru investiţii. 

"Discuţia aceasta despre 3%, sub sau deasupra, este o chestiune pe care o poartă cei care nu înţeleg spiritul, nu neapărat litera obligaţiei Tratatului semnat la Maastricht", a afirmat Eugen Teodorovici. 

De asemenea, acesta a spus că trebuie făcută o analiză a prognozelor organismelor internaţionale cu privire la încadrarea în ţinta de deficit şi văzut dacă este sau nu un semnal de alarmă de care trebuie să se ţină cont. 

"Avem split TVA, avem Legea prevenirii, avem Ordonanţa 79. Nu ştiu cum arată bugetul. O să vedem ce este în buget. Deci nu sunt lucruri făcute foarte clar şi foarte bine fără să fie nevoie de intervenţie în Parlament. Acesta arată că sunt nişte sincope", a declarat Eugen Teodorovici. 

Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 6,6 miliarde de lei (0,79% din produsul intern brut) după primele 10 luni ale acestui an, de la 6,8 miliarde de lei (0,81% din PIB) în primele nouă luni, informează Ministerul Finanţelor Publice. 

Faţă de primele 10 luni din 2016 deficitul bugetului general consolidat a crescut de cinci ori, de la 1,3 miliarde de lei (0,17% din PIB) în perioada ianuarie – octombrie 2016 la 6,6 miliarde de lei. 

Pentru întregul an, ţinta de deficit bugetar este de 2,96% din PIB. 

Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Comisia Europeană, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019. 

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a trimis un comunicat potrivit căruia România nu a luat măsuri eficiente în urma recomandării Consiliului din luna iunie şi, în consecinţă, propune Consiliului European să adopte o versiune revizuită a recomandării adresate ţării pentru a-şi corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. 

În data de 16 iunie 2017, Consiliul a adresat României o recomandare potrivit căreia ritmul nominal de creştere a cheltuielilor guvernamentale primare să nu depăşească 3,3% în 2017, corespunzător unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative (SDP – Significant Deviation Procedure). 

Acum, Executivul comunitar arată că România urmează o politică fiscală prociclică pe fondul unei creşteri economice puternice. De aceea, în absenţa unor măsuri eficace din partea ţării, "Comisia propune o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puţin 0,8% din PIB în 2018". 

AGERPRES