La coada din fața casei de bilete de la castelul Bran auzi mai degrabă vorbindu-se în engleză, germană sau rusă decât în română. Un lucru e sigur: Dracula sună cam la fel în toate limbile. În Piața Sfatului din Brașov nu ai loc să treci de grupuri mari de spanioli și francezi de vârsta a treia ce ascultă cu atenție ce le spun cu gesturi largi ghizii înarmați cu șepcuțe și stegulețe. Câțiva kilometri mai încolo, la Parc Aventura, te întâlnești pe traseele de cățărare prin copaci cu israelieni, basarabeni și câțiva sud-americani. Asta în timp ce o terasă din Sighișoara este luată cu asalt de o gașcă de motocicliști polonezi, iar pe Podul Minciunilor din Sibiu își fac selfie-uri o grămadă de asiatici – or fi japonezi, chinezi sau coreeni? „Stațiunea e arhiplină. Pe lângă obișnuiții casei –români, moldoveni, unguri-, am văzut destul de mulți germani și est-europeni“, dezvăluie la rândul său proprietarul unei pensiuni din Sovata.
Chiar și pe ultra-aglomeratul litoral românesc parcă vezi mai multe mașini cu numere străine decât în anii trecuți. Și dacă nu le iei în calcul pe cele din Spania, Italia sau Germania, căci aparțin cel mai probabil unor conaționali plecați la muncă în străinătate și care își petrec concediul în țară, nu poți să nu le bagi în seamă pe cele din Cehia, Polonia sau Ucraina. „Chiar am observat și eu că parcă sunt mai mulți străini decât anii trecuți“, spune George, șef de sală la un restaurant din Mamaia.

În creștere

Și numărul turiștilor autohtoni a crescut vizibil anul acesta. Conform statisticilor oficiale, în primele șase luni ale lui 2016 sosirile cetățenilor români în unitățile de cazare a urcat cu 11% față de prima jumătate a lui 2015, până la 3,4 milioane. Iar informații mai recente arată că tendința s-a păstrat. În ultimul weekend din iulie, de pildă, pe plajele românești au ajuns circa 200.000 de persoane. „Perspectivele sezonului 2016 sunt extrem de pozitive. Semnalele din piață indică faptul că gradul de cazare în stațiunile de pe litoralul românesc a atins 100% în ultimele trei săptămâni, luna august este la capacitate maximă, iar perspectivele lunii septembrie sunt, de asemenea, îmbucurătoare, vremea urmând să fie propice extinderii sezonului“, se arată într-o analiză realizată de Keysfin. Studiul estimează că numărul turiștilor din Dobrogea va trece în acest an de patru milioane, iar încasările de pe urma lor vor ajunge la un nivel-record de 1,4 miliarde de lei.

Cea mai la îndemână explicație pentru afluxul sporit de vizitatori locali este creșterea veniturilor. Economia este în urcare de mai mulți ani (pentru 2016 se estimează un plus de 4%-4,2%), iar salariile au urcat simțitor. Astfel, în luna mai leafa medie netă a ajuns la 2.063 de lei, cu 14% în termeni nominali și cu 18% în termeni reali mai mult decât în aceeași lună a lui 2015. Cu bani mai mulți în buzunar și cu perspective pozitive, românii au început să uite criza și să cheltuiască la fel ca în vremurile bune.

Vacanțe liniștite

Însă am putea avea de-a face cu încă un motiv principal pentru care mulți compatrioți au ales să-și petreacă vacanța pe plaiurile natale. Încă de acum câțiva ani o serie de destinații din Orientul Mijlociu (de exemplu, Egipt sau Tunisia) au devenit indezirabile din cauza nivelului incert de securitate. A venit apoi războiul rece dintre Rusia și UE, iar de anul trecut atentatele teroriste sau tentativele de atentate au început să șteargă de pe harta turiștilor precauți țări europene precum Franța sau Belgia. În ultimele luni au fost emise avertizări privind riscul de atentate pe plajele meditareene și au fost confirmate, din nefericire, îngrijorările privind cele două state menționate mai sus. În unele cazuri, cum ar fi carnagiul de pe promenada din Nisa sau atacarea cu focuri de armă a unui autocar cehesc pe o autostradă de la sud de Lyon, au fost vizați direct turiștii.

De curând s-au adăugat pe listă Germania, lovită de un val de atentate de mai mici dimensiuni decât cele de la Paris sau Bruxelles, dar și Turcia, care a fost recent gazda unei lovituri de stat eșuate, sau Marea Britanie, unde după Brexit au fost raportate numeroase acte de hărțuire a străinilor, fie ei emigranți sau turiști. „Din cauza emoţiilor, românii rămân acasă. Astfel, turismul din România a crescut foarte mult în acest an“, a confirmat Dragoş Anastasiu, şeful TUI Travel România, în cadrul unei recente emisiuni Capital TV.

Aceleași motive de mai sus ar putea sta și la baza majorării semnificative a numărului de vizitatori de peste hotare. România este percepută drept o țară sigură, în care riscul de atentate teroriste sau de tensiuni interne este minim, așa că este foarte posibil ca mulți să ne fi ales în detrimentul altor destinații. O creștere s-a simțit deja în prima jumătate anului, când numărul de turiști străini a urcat cu 12% față de aceeași perioadă a lui 2015 (de la 0,97 la 1,09 milioane). Și asta înainte de atentatele din Franța și Germania și de tensiunile de la Istanbul sau din Regatul Unit.

Hoteluri destule, șosele nu prea

Evident că se pune acum întrebarea cât de pregătiți suntem să preluăm un număr sporit de turiști, fie ei indigeni sau veniți de peste granițe. La 31 iulie 2015 existau în România peste 6.800 de unități de cazare (hoteluri, pensiuni, vile, moteluri, hosteluri etc.), în creștere cu 11% comparativ cu un an ân urmă. Acestea aveau peste 148.000 de camere și 328.000 de locuri de cazare. În plus, în august anul trecut (respectiv în luna în care se înregistrează cel mai mare număr de turiști) gradul mediu de ocupare a fost de 42,5% (evident semnificativ mai mare pe Litoral și în câteva zone turistice foarte căutate, gen Brașov-Bran sau Valea Prahovei). Cu alte cuvinte, sunt mari șansele ca și o creștere cu peste 20% a numărului de vizitatori comparativ cu anul trecut să poată fi absorbită, cu mici excepții, de capacitatea actuală de cazare.

Probleme deosebite nu par a fi nici în zona de servicii, având în vedere că în majoritatea punctelor de interes turistic există suficiente restaurante, baruri, cafenele, magazine de suveniruri etc. Adevărata provocare o reprezintă infrastructura de transport. Dacă la capitolul aerian stăm bine, o bună parte din aeroporturi trecând în ultima vreme prin lucrări de modernizare a pistelor și/sau terminalelor și având capacitate suficientă, pe zona feroviară stăm exact invers: cu mici excepții, trenurile merg încet, iar nivelul de confort din vagoane variază de la foarte bine la groaznic. Cât despre rețeaua rutieră, aceasta are destule zone (de exemplu centura Bucureștiului sau segmentul Sebeș-Turda) în care și-a depășit de mult capacitatea. În plus, în lunile de vârf (iulie și august) șoselele principale și cele care duc spre zonele de interes turistic de abia fac față fluxurilor obișnuite de trafic. Lipsa autostrăzilor pe majoritatea direcțiilor principale face și ea ca timpul de deplasare să crească și gradul de confort al călătorilor să scadă. În plus, încă sunt destule drumuri în stare proastă și foarte proastă (în zona Apusenilor, dar și în Maramureș, nordul Moldovei sau Oltenia) care îi descurajează sau îi încetinesc pe turiști. 

Jumătatea plină

Dincolo de veșnicele neîmpliniri din domeniul transporturilor rutiere, trebuie să ne vedem și punctele forte. Este evident pentru oricine călătorește an de an în România că totuși lucrurile se schimbă în bine, atât la nivelul șoselelor, cât și la cel al infrastructurii turistice și de servicii. În plus, nu mai trebuie detaliat cât de diversă este oferta turistică autohtonă (mare, munte, Deltă, orașe medievale, tradiții și cultură etc.). Și nu trebuie uitat că România are încă atuul de a fi una din cele mai ieftine destinații din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, în 2014 o persoană cheltuia în medie 19 euro pentru o noapte de cazare la noi în țară, față de 32 de euro în Bulgaria, 43 de euro în Grecia, 67 de euro în Franța și 92 de euro în Italia.

Totodată, nu trebuie să neglijăm impactul financiar direct și indirect al creșterii numărului de vizitatori. Anul trecut, de pildă, 2,23 milioane de turiști străini au cheltuit în România cam 1,2 miliarde de euro. Anul acesta suma ar putea ajunge la 1,4 miliarde de euro. În plus, creșterea cererii ar putea genera noi investiții în unități de cazare sau de agrement sau ar putea accelera derularea unor astfel de proiecte.

6.821 de unități de cazare existau în România la 31 iulie 2015, ele punând la dispoziția turiștilor peste 328.000 de locuri. Numărul lor actual este probabil semnificativ mai mare, având în vedere că față de 2014 se înregistrase o creștere de 11%

12%  Cu atât a crescut numărul de turiști străini în primele șase luni ale lui 2016 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. La nivelul turiștilor autohtoni, creșterea în același interval a fost de 11%