În ultimii ani, în România s-au dezvoltat ca francize sau independent o multitudine de huburi care susţin antreprenorii la început de drum. În general acestea nu oferă oportunităţi de finanţare, de aceea următorul pas în dezvoltarea ecosistemului dedicat sprijinului oferit startup-urilor implică elevarea acestor hub-uri la statutul de incubatoare şi acceleratoare. Startup-urile româneşti încearcă să acceseze, de asemenea, incubatoare şi acceleratoare din străinătate, în special din Statele Unite, pentru a-şi accelera creşterea, vizibilitatea şi atragerea unor runde de finanţare relevante, informează studiul.
Astfel, cele mai importante activităţi de sprijinire a antreprenorilor organizate de asociaţii specializate ce sunt accesate de antreprenori sunt întâlnirile şi workshop-urile. ”Cluburile, hub-urile şi apartenenţa la o asociaţie cu specific antreprenorial au fost accesate într-o mai mică măsură, la fel ca şi incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri. Camerele de comerţ par cel mai puţin interesante pentru antreprenorii de startup, la fel ca şi sprijinul oferit de agenţii guvernamentale (exemplu de astfel de agenţie este Direcţia Politici Antreprenoriale şi Implementare Programe pentru IMM care gestionează programele de finanţare pentru IMM-uri). (…) În ciuda dezvoltării în ritm dinamic a centrelor pentru afaceri în România, startup-urile cu mare potenţial fondate de antreprenori români s-au incubat în general în centre din străinătate. De exemplu, Summify a fost acceptat în Bootup Labs din Vancouver, iar UberVu a beneficiat de sprijinul acceleratorului şi fondului pre-seed şi seed din Londra, Seedcamp, se mai spune în document. (Sursa: Agerpres)
