Pe fondul continuării volatilităţii politice, economia României a înregistrat un boom în urma măsurilor de stimulare, ceea ce a dus la deficite fiscale şi de cont curent ridicate. Chiar dacă fluxurile externe şi fiscale se deteriorează de doi ani, nivelul moderat al datoriei furnizează un important buffer (rezervă financiară). Prin urmare, agenţia a decis să confirmat ratingul României la „BBB minus/A-3” şi să menţină perspectiva stabilă. 

În opinia agenţiei, perspectiva stabilă reflectă aşteptările conform cărora deşi deficitele României vor rămâne ridicate ca rezultat al poziţiei bugetare prociclice a Guvernului, nivelul datoriei guvernamentale şi externe va creşte doar gradual în următorii doi ani, împiedicând o încetinire economică majoră. 

S&P ar putea revizui în creştere ratingurile României dacă Executivul va face progrese mai susţinute cu consolidarea bugetară, va pune în mod ferm datoria generală guvernamentală pe o traiectorie descendentă şi dacă cadrul guvernării României se îmbunătăţeşte, având ca rezultat o creştere macroeconomică mai predictibilă şi mai stabilă. 

De asemenea, agenţia ar putea revizui în scădere calificativul României dacă va considera că schimbările politice ar putea duce la o creştere semnificativă a deficitelor guvernamentale, a datoriei şi a costurilor de împrumut. 

Mai mult, S&P ar putea lua în considerare o acţiune negativă de rating dacă reapar dezechilibrele externe, în particular dacă incertitudinile politice duc la intrări de investiţii directe externe (FDI) mai scăzute, ceea ce implică faptul că adâncirea contului de cont curent al ţării va fi finanţat în mare măsură prin datorii. 

Ratingul „BBB minus” este de tip „investment grade” (recomandat pentru investiţii). 

Ratingurile României sunt susţinute de nivelul moderat al datoriei guvernamentale şi al datoriei externe, pe fondul unor perspective de creştere economică solide. Totuşi, S&P estimează că în 2017 PIB-ul per capita al României s-a situat la puţin peste 10.000 de dolari, al doilea cel mai scăzut nivel din UE. Prin urmare, nivelul scăzut al veniturilor şi al bogăţiei constrâng ratingul, alături de adâncirea deficitului bugetar, a eficacităţii guvernamentale şi instituţionale slabe şi a continuării incertitudinilor politice. 

 

În 2017, economia României a avut una dintre cele mai rapide creşteri din UE, de 7%, dar eforturile de adoptare a reformelor structurale rămân slabe, în timp ce politica fiscală este expeditivă şi concentrată pe consum. 

S&P previzionează o creştere moderată a PIB-ului real la aproximativ 4,7%. Constrângerile bugetare vor limita capacitatea Guvernului de a stimula economia României, în timp ce factorii structurali încep să afecteze expansiunea. O reducere a ratei şomajului la 4,9% în 2017 indică extinderea deficitului de forţă de muncă calificată. Mai mult, dacă va continua creşterea rapidă a salariilor, competitivitatea României greu câştigată s-ar putea eroda rapid, avertizează agenţia de evaluare financiară. 

Pe termen mediu, ratele de creştere ale economiei se vor apropia mai mult de potenţialul de creştere al României, în absenţa eforturilor de adoptare a reformelor structurale. Estimăm o creştere medie anuală de 3,5% în perioada 2019-2021, se arată în comunicatul S&P. (Sursa: Agerpres)