Andreea Steinhart, partener Contexpert

Controalele celor de la ONPCSB sunt destul de operative, la obiect, iar inspectorii au atât calificarea necesară funcției, un nivel bun de cunoștințe teoretice și practice în așa fel încât să știe ce să caute și unde să găsească informațiile, cât și o modalitate pozitivă de comunicare.

Au avut loc campanii de verificare a companiilor care au activitate în industrii cu risc crescut de infracțiune sau în industrii care au fost implicate în diverse scandaluri de evaziune fiscală și spălare de bani.

Care sunt tranzacţiile suspecte?

Sunt suspecte tranzacțiile în numerar, peste echivalentul a 15.000 euro, indiferent dacă se realizează prin una sau mai multe operațiuni ce par a fi legate între ele. Operaţiunile ce par a avea o legătură între ele, conform Legii 656/2002, sunt definite ca operaţiuni aferente unei singure tranzacţii decurgând dintr-un singur contract comercial sau înţelegere, de orice natură, între aceleaşi părţi şi a căror valoare este fragmentată în tranşe mai mici de 15.000 euro ori echivalentul în lei, atunci când acestea sunt efectuate în cursul aceleiaşi zile bancare, în scopul evitării cerinţelor legale. Aceste operaţiuni trebuie raportate către ONPCSB în termen de 10 zile lucrătoare de la efectuarea lor.

Conform legislației, persoanele fizice sau juridice sunt obligate să adopte măsuri de prevenire a spălării banilor și a finanțării actelor de terorism. Controalele ONPCSB urmăresc, în special, aceste măsuri și modalitatea prin care ele sunt puse în practică.

Persoanele juridice au obligația de a desemna una sau mai multe persoane din cadrul companiei care să aibă responsabilități în aplicarea măsurilor prevăzute de lege. Numele, împreună cu natura şi limitele responsabilităţilor acestor persoane, trebuie să fie comunicate către ONPCSB prin înregistrarea unei notificări. Trebuie urmărit ca, în cazul în care persoana menționată în notificare nu mai activează în entitate, să se desemneze o altă persoană responsabilă în această relaţie.

În cazul în care nu sunt implementate măsurile legale de control intern pentru prevenție în ceea ce privește spălarea banilor și pentru cunoașterea clientelei, sunt prevăzute amenzi cu valori între 15.000 lei și 50.000 lei.

Obligaţiile companiilor: cunoaşterea clientelei

Persoanele juridice au obligaţia de a verifica identitatea clientului şi a beneficiarului real înainte de stabilirea relaţiei de afaceri, la efectuarea unei tranzacţii ocazionale în valoare de cel puţin 15.000 euro ori echivalent dacă există îndoieli privind veridicitatea sau pertinenţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client sau suspiciuni că operaţiunea în cauză are drept scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, indiferent de valoarea operaţiunii.

Ce presupune aplicarea măsurilor standard de cunoaștere a clientele? Identificarea clientului şi verificarea identităţii acestuia pe bază de documente şi, după caz, de informaţii obţinute din surse de încredere independente; Identificarea beneficiarului real şi verificarea pe bază de risc a identităţii acestuia, astfel încât informaţiile deţinute să fie satisfăcătoare şi să permită, inclusiv, înţelegerea structurii de proprietate şi de control a clientului entitate juridică; Obţinerea de informaţii despre scopul şi natura relaţiei de afaceri; Monitorizarea continuă a relaţiei de afaceri, inclusiv prin analizarea tranzacţiilor încheiate pe parcursul acesteia, pentru a se asigura că aceste tranzacţii corespund informaţiilor deţinute despre client, profilul său de risc şi profilul activităţii, inclusiv, după caz, despre sursa fondurilor şi prin asigurarea actualizării documentelor, datelor şi informaţiilor deţinute. Datele de identificare vor cuprinde cel puţin în cazul persoanelor juridice datele menţionate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege, precum şi dovada că persoana fizică care conduce tranzacţia reprezintă legal persoana juridică.

Persoanele juridice trebuie să aibă implementată o bază de date privind identitatea clienților, care să fie permanent actualizată.

Dincolo de numirea unui responsabil pentru relația cu ONPCSB, persoanele juridice au obligația de a avea implementată o procedură de lucru pentru cunoașterea clientelei și pentru raportarea tranzacțiilor suspecte. Aceasta trebuie să fie clar stabilită, în formă scrisă și întregul personal trebuie să fie instruit pe respectiva procedură și s-o respecte în activitate, aceste aspecte fiind verificate şi în cadrul controalelor.

Dincolo de verificările pe aplicarea legislației în ceea ce privește măsurile de prevenție și de identificarea clienților, ONPCSB verifică, de asemenea, și existența unor eventuale infracțiuni de spălare a banilor.

Astfel, sunt verificate tranzacțiile cu numerar și natura acestora și tranzacțiile cu parțile afiliate. Din datele financiare colectate, prelucrate şi analizate ONPCSB, pentru anul 2013 reiese că:principala infracţiune generatoare de fonduri ilicite a fost evaziunea fiscală, cu o pondere de 71% din cazurile în care procesul de analiză a relevat indicii temeinice de spălare de bani, majoritatea persoanelor suspecte de implicare în scheme de spălare a banilor au fost cetăţeni români (74,56%), cel mai vulnerabil domeniu de activitate la fapte de spălare de bani a fost „comerţul interior”, identificat in 62% din cazurile analizate.

Schimbul internaţional de informaţii

Schimbul de informații financiare între instituții similare la nivel internațional complică operațiunile de spălare de bani și de finanțare a terorismului. În 2013, România avea deja încheiate acorduri de schimb de informații cu 53 de state.

Chiar în luna octombrie, la nivelul Uniunii Europene s-a încheiat un acord privind combaterea evaziunii fiscale care va alinia, din 2017, standardele comunitare la cele internaţionale. Acordul extinde o lege existentă – Directiva pentru Cooperare Administrativă -, potrivit căreia statele membre fac schimb de informaţii referitoare la veniturile obţinute la locul de muncă, indemnizaţiile directorilor, asigurările de viaţă, pensii şi proprietăţi, care acoperă toate formele de venituri financiare, inclusiv dividende şi dobânzi.