Analiza companiei care oferă informații pentru afaceri are și o importantă componentă zonală. Astfel, curios, în evidență iese Sibiu, care este singurul județ din țară în care farmaciile generează pierderi. Acestea ajung în total, conform datelor financiare raportate pentru anul 2016, la peste 3 milioane de lei.

Cele mai mari profituri sunt înregistrate în județele Argeș și București-Ilfov, unde farmaciile cu sediile aici generează profituri de peste 100 milioane lei. Aceste două județe reprezintă de altfel sediile unor mari lanțuri de farmacii care au o acoperire la nivel național. Alte județe care strălucesc în acest top sunt Cluj, Iași, Suceava , Prahova și Timiș cu profituri de aproximativ 20 milioane de lei.

Dacă farmaciile dintr-un anumit județ înregistrează profituri reduse, una dintre posibilele explicații este faptul că populația are o putere de cumpărare redusă, cât și un mediu propice deschiderii unor reprezentațe ale marilor lanțuri care activează la nivel național.

Românii cu bolile, străinii cu profiturile

În ciuda creșterilor spectaculoase ale domeniului, România a ajuns să producă tot mai puține medicamente, iar veniturile generate de capacitățile de fabricare a acestora au scăzut cu peste o treime în anul 2016 comparativ cu anul 2015, mai arată datele Creditinfo. Depozitele de medicamente au vândut în anul 2016 produse de peste 26 miliarde lei, în creștere de la 23 de miliarde de lei. Din acestea, produse în valoare de 16 miliarde sunt vândute către populație prin intermediul farmaciilor, iar restul în valoare de 10 miliarde de lei ajung la populație prin alte modalități (ambulatorii, spitale și alte infrastrucuri medicale). Companiile autohtone reușesc să asigure produse în valoare de doar 2 miliarde ceea ce înseamnă că importăm medicamente de peste 20 de miliarde de lei.

Efect în lanț

Cu toate ca românii cumpără tot mai multe medicamente, mai puțin de un sfert din numărul total de farmacii sunt eligibile pentru Strongest in Romania, certificare oferită de Creditinfo pentru companiile performante. Din totalul farmaciilor care activează pe piața românească, aproape jumătate au o viteză de plată a datoriilor curente mai mare de 120 de zile, iar viteza medie de plată se apropie la 5 luni (134 zile). În cazul în care farmacia este eligibilă pentru certificarea Strongest in Romania datele problemei se schimbă, viteza medie de plată a acestor farmacii fiind de doar 85 de zile, cu aproape 2 luni mai repede.

 

Capacitatea cu care un client își plătește datoriile are efecte directe pe întregul lanț al furnizorilor, cel mai mult suferind prima verigă a lanțului – fabricantul preparatelor farmaceutice. Dacă o farmacie are viteza medie de plată a datoriilor de aproximativ 133 zile, furnizorul direct al acesteia (compania specializată în comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice) are o viteză de plată a datoriilor de 156 de zile. Mai departe, furnizorii acesteia – companiile specializate in fabricarea preparatelor farmaceutice își plătesc la rândul lor datoriile în peste 170 de zile. Diferența este sesizabilă și în cazul recuperării creanțelor, unde farmaciile au o durată medie de 55 zile (cauzată într-o oarecare măsura și de plata rețetelor compensate), depozitele (companii specializate în comerț cu ridicata) în 121 de zile iar fabricanții preparatelor farmaceutice în 178 zile. 

“Dacă farmacia (care este ultima verigă în graficul anterior) este eligibilă pentru certificarea Strongest in Romania va avea viteză de plată a datoriilor mai scăzută cu aproximativ 50 de zile, contribuind la reducerea timpilor de plată ai datoriilor și încasare a creanțelor pe întregul lanț al furnizorilor. Exemplul, valabil pentru orice domeniu de activitate ne face să ne întrebăm, oare câți furnizori își verifică clienții din acest punct de vedere?”, se întreabă Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo Romania.